Câteva povești despre biciclete furate (unele, recuperate)

Săptămâna trecută am lansat un mesaj către voi, pentru a ne trimite câteva povești despre bicicletele furate. Acțiunea are un dublu rol, acela de a preveni și de a-i face și pe alții să înțeleagă că nu orice loc care pare sigur chiar este. Am făcut o selecție a celor mai bune 5 povești. Lectură plăcută și aveți grijă cum și unde vă lăsați bicicleta!

Mariana:

Salut, freerider!

Uite că și tipele merg pe bicicletă, uneori atât de mult încât li se întâplă și lor până la urmă o nenorocire…

Spun asta deoarece câțiva ani am înlocuit mersul pe jos cu mersul pe bicicletă, mai ales că fiecare bănuț disponibil era direcționat către achiziționarea de noi componente. Asta până când, în seara de 21 noiembrie 2012, în jurul orei 19:00 bicicleta mea cea dragă a dispărut din bd. Iancu de Hunedoara, nr. 36, Bucureşti, din faţa uşii şcolii de şoferi Activ. Fiind relativ aproape de casă, am ales să merg pe jos la cursurile de legislație, să testez mai întâi zona, însă la ultimul curs, care știam că va dura mai puțin, am luat-o cu mine, plănuind o plimbare după aceea. Bicicleta era bine asigurată, dar se pare că nu suficient de bine. Erau camere de luat vederi, desigur, dar când am cerut înregistrarea, mi s-a spus că acele camere nu mai funcționează de un an. Și acum mă întreb, după ce am văzut atât de mulți hoți filmați în timpul „acțiunii”, care încă se plimbă liniștiți pe afară, m-ar fi ajutat mai mult să văd exact momentul răpirii? Mă gândesc că ar fi fost inutil, așa cum inutilă mi se pare acum și reacția poliției, care, de câte ori merg pe la secție să întreb dacă nu cumva au recuperat-o, mă întâmpină cu veșnicul „da’… v-a sunat cineva, dră.?”
Acum să spun și ceva despre caracteristicile bicicletei:

Cadru Prodigy 9.81, negru, de 13″, cu un stiker cu Rockshox, unul cu Fox (albastru) şi un craniu mic alb. nu se văd în fotografie, pt că sunt pe partea cealaltă.
Furcă Rockshox Revelation Race
Schimbător Shimano Deore XT
Frâne hidraulice Shimano
Ghidon Truvativ Hussefelt
Angrenaj Truvativ cu numai 2 foi + o improvizaţie ca să nu îmi sară lanţul
Pe spate jantă Double Track
În faţă jantă simplă Rockrider argintie
Cauciucuri Schwalbe Crazy Bob de 26 x 2.35

Menţionez că nu vreau să fac reclamă negativă şcolii de şoferi!!! Bicicleta putea fi furată din oricare alt loc, dar s-a întâmplat să dispară de acolo!
Spor la pedalat tuturor, indiferent de vreme! Iar dacă vede cineva un Prodigy 9.81 care seamănă cu cel din fotografii, să nu ezite să dea un semn.

Vă mulțumesc anticipat și nu uitați: NU VĂ LĂSAȚI BICICLETELE NESUPRAVEGHEATE, NICI MĂCAR O SECUNDĂ!!!!

Toate cele bune!
Mariana Paraschiv

Andrei:

Ma numesc Andrei, sunt din Deva iar povestea mea e destul de interesanta.

Mie mi s-au furat nu una, ci doua biciclete, acum vreo 3 ani (prin 20-21 august 2011), dar din pacate nu mai am poze cu nici una din ele. Una era cumparata de mine, din primii bani castigati pe munca mea, in vacanta dintre clasele a 11-a si a 12-a, iar cealalta, luata second de la un unchi de-al neveste-mi din Germania, sa se mai dea ai mei, sa faca miscare.

Prima (a mea personala), din scara blocului, etaj 7, in fata usii apartamentului, legata cu lant de balustrada. Si faza a fost ceva de genul: pe la 18-18:15 vine nevasta-mea de la servici, bicicleta la locul ei…pe la 19:00 ajung si eu si o intreb: unde mi-i bicicleta ca nu-i in fata apartamentului? ai dat-o cuiva imprumut? Evident ca ea nu o daduse nimanui…si-au luat-o singuri…

A doua (a mamei mele), din scara blocului de vis-à-vis de al nostru (tinuta in aceleasi conditii ca a mea, doar ca la parter, si nefolosita de peste un an, timp in care a stat acolo linistita, fara sa aiba nimeni nici macar intentia de a o lua). A doua seara dupa furtul bicicletei mele, dupa ce am mers la Politie si am declarat furtul, ma duc pe la ai mei sa le povestesc ce am aflat si, cand intru in scara blocului, surpriza: bicicleta lipseste. Intru eu in casa si intreb smecher: Acuma daca mi-au furat-o mie, o tineti in casa, sa nu v-o ia si voua? La care ai mei in cor: Ce sa tinem in casa? – Bicicleta, zic eu. – Nu-i in casa, e afara, acum 15 minute a vazut-o tata…- Punem pariu? Intreb eu…si iaca inca una furata…Urmatoarea zi m-am dus la Politie cu mama sa o declaram si pe asta furata…

Ni s-a spus ca in lipsa de poze si documente de cumparare pentru ele este foarte greu sa le gaseasca, ca stiu ca is bande de copii care vin cu trenul din alte orase si pleaca cu bicicletele si le vand prin Valea Jiului sau alte orase si ca, daca vreau, sa ma duc eu prin targul de masini sau pe la nu stiu ce magazin din piata pe unde duc hotii piese de la bicicletele furate (ca lor cred ca le-o fost lene) sa vad daca nu apar pe-acolo, ca si ei vor merge in weekend, ca fac cercetari in baza descrierii bicicletelor facute de noi.

Si, dupa ce m-au chemat de vreo inca 3 ori in urmatoarele doua luni sa-mi arate biciclete recuperate de pe la posibili hoti (toate modificate si revopsite, dar nici una macar sa semene cu vreuna din ale mele), dupa cam „3 luni” (27.01.2012 – zic „3 luni” pentru ca scrisoarea era datata cu 15.11.2011 – cam trei luni de la furt, dar plicul avea data postei 26.01.2012, deci 3 luni pentru Politia Municipiului Deva. Ciudat ca o scrisoare trimisa de la capatul strazii mele, caci acolo este Politia Municipiului, pana la mine sa faca 3 luni pe drum, dar asta este Romania), primesc si o scrisoare oficiala cum ca, au “efectuat toate verificarile necesare pentru descoperirea autorului/autorilor dar nu s-a reusit identificarea lor, asa ca s-a aprobat trecerea dosarului in evidentele cu autori neidentificati, urmand a se relua cercetarile in cazul aparitiei unor elemente noi.”

Credeti ca am mai primit vreo veste de atunci? Nici vorba. Si inca ma mai uit la toate bicicletele mai vechi care trec pe strada sa vad daca nu seamana cu un din ale mele si imi aduc aminte ce mi-au spus politistii atunci: “Daca il vezi cumva pe unul pe strada cu bicicleta ta, urmareste-l si suna-ne, nu te-apuca sa te bati cu el pentru bicicleta…”

Concluzia: mi-am luat o bicicleta noua, i-am facut poza pe care o am tot timpul la mine (in telefon), am pastrat factura la loc sigur si bicicleta s-a mutat pe balcon.

O zi buna, spor la pedalat si va doresc sa nu patiti si voi ca mine!
Andrei

———————————————————————————

Mircea:

Ultima poveste a „portocalei”

 

Era 2012, era mai, era soare, era cald, eram ca de obicei cu fiul meu la o plimbare prin pădurea de lângă oraş şi el avea un KTM Caliber 45, alintat „portocala” (după culoarea bicicletei). Şi ni s-a făcut foame şi, tot ca de obicei, am coborât la mallul de lângă oraş ca să fastfoodim ceva.

Mall serios: parcare pentru biciclete, camere de supraveghere, paznic lângă rastel. Ne-am legat, ca de obicei, bicicletele cu un antifurt comun, nici prea gros, nici prea subţire şi atunci am văzut pentru ultima dată „portocala”.

Montez secvenţial amintirile după ieşirea din mall: vedem o bicicletă nu două, lanţ tăiat, panică,  paznicul (un om în vârstă, mai slab decât cadrul de bicicletă şi cam de aceeaşi înălţime) ridicând din umeri („probabil că eram înăuntru să duc nişte cărucioare”), întrebat taximetriştii parcaţi lângă (ridicat şi ei din umeri „parcă mai înainte a plecat cineva cu o bicicletă portocalie”), telefon la poliţie, chemat şeful responsabil cu protecţia mallului, ridicat şi el din umeri („întâmplător la intrarea principală nu sunt camere de supraveghere iar cele de la cealaltă intrare nu bat încoace”), soseşte poliţia (după vreo 45 minute), un tânăr abia ieşit din majorat cu o tânără de aceeaşi etate (el către ea: „ fotografiază rastelul de biciclete!”), eu, naiv: „nu ar fi mai relevant să luaţi amprente de pe lanţul tăiat, poate hoţul e recidivist?”, el, uitându-se deranjat spre mine „dumneavoastră în ce calitate vă amestecaţi?”, eu (în calitate de tată) „am o poză cu bicicleta furată pe mobil, nu o transmiteţi colegilor din trafic poate o văd ?”, el, poliţistul, din ce în ce mai deranjat, „nu e cazul să ne daţi nouă lecţii, ştim mai bine ce avem de făcut” şi către fiul meu „ hai la secţie să dai o declaraţie!” şi s-a dus să dea declaraţie (prima grijă a organelor: „scrie acolo că am venit în 5 minute!”) şi l-au trimis acasă după actele bicicletei (secţia de poliţie fiind în localitatea vecină oraşului) cu cerinţa imperativă să se întoarcă rapid cu actele ca să dovedească faptul că e proprietarul bicicletei.

Am răspândit poze cu „portocala” pe forumuri dedicate de unde am primit feedbackuri ironice sau dojenitoare de genul: „nu se merge prin oraş cu o bicicletă de downhill” (aşa o fi dar nu avem niciunul maşină şi nici sisteme de teleportare, deci suntem nevoiţi să străbatem oraşul până pe offroad), „nu se lasă o bicicletă aşa scumpă legată la mall” (când am văzut lanţul tăiat era deja evident acest lucru, nu mai aveam nevoie de acest sfat înţelept), etc… Am răspândit poza KTM-ului pe la taximetriştii din oraş, am urmărit târgurile şi site-urile de vânzări-cumpărări, fără nici un rezultat.

După o jumătate de an am inoportunat poliţia  cu un mail în care am întrebat dacă au vreo noutate despre furt. Rezultatul: fiul meu a primit un telefon în care i s-a atras atenţia că cineva deranjează poliţia în numele lui şi aceasta nu se poate concentra în eforturile de găsire a obiectului.

Şi de atunci, nimic!

Concluzia: nu vă bazaţi pe faptul că vouă nu vi se poate întâmpla şi nici pe faptul că dacă se întâmplă, o veţi găsi, aşa că mai bine nu scăpaţi bicicleta din ochi nici când clipiţi!

———————————————————–

Felix:

Sunt si eu unul din multii care au patit-o cu furtul bicicletei. E vorba de o Univega Alpina SL-1 din 2011, a fost furata din gangul casei din Cluj in care locuiesc in noaptea zilei de 18 feb 2014. Am surprins si hotul pe camere de luat vederi, dar pana in momentul de fata nu m-au ajutat cu mare lucru. Imaginile le puteti gasi aici: https://www.facebook.com/felix.kerekes/posts/713003272073040

Bicicleta era legata cu un cablu cu cifru, nu era foarte gros ce-i drept, dar era decent. Eu m-as fi gandit ca este de ajuns sa opreasca un hot din a fura o bicicleta fix sub camera intr-o zona cat de cat umblata, chiar si seara (bicicleta era legata de balustrada scarii spre un bar pe unde mai circula lume). Din imagini nu este foarte clar, dar toata operatiunea a durat in jur de 5 minute, fiind si momente in care hotul era in unghi mort (momente in care a si avut timp sa taie lantul).

Cei de la politie au fost destul de cooperativi initial, au studiat cu atentie imaginile, mi-au spus ca nu au gasit in baza lor de date niciunul dintre personaje, dar ca l-au mai urmarit pe hot cateva strazi folosind imagini din camerele de supraveghere a traficului si ca vor continua investigatiile dupa ce trimit imaginile la toate sectiile din zona. Dupa asta n-am mai primit niciun semn pana acum, cu toate ca mi-au spus cu certitudine ca ma vor contacta (au trecut deja 2 saptamani de atunci).

Sunt la al doilea astfel de incident, prima oara mi-au rapit tot o Univega, cu aproximativ un an in urma, furata de pe strada in plina zi in centrul Clujului.

Asta este, viata merge inainte, nu ne vom opri din pedalat din cauza acestor gunoaie, putem doar ne invatam lectia, sa speram la un viitor mai bun si sa pedalam cu si mai multa pasiune!

Multumesc Freerider, keep up the good work!

————————————————–

Dan:

Va salut,
Aceasta este povestea furtului primei mele biciclete, in iulie-august 2006. Este vorba de un Bianchi despre care nu stiam prea multe la momentul respectiv. Fiind prima mea bicicleta, nu stiam prea multe despre componente, calitatea lor. Mi-a placut foarte mult ca era foarte usoara, aproape integrala din aluminiu, anvelopele “slick” o faceau sa mearga foarte bine la drum intins, pe asfalt.

Ma duceam cu ea la servici mereu si o legam (incuiam cu un antifurt clasic cu cheie) de balustrada scarilor de la intrarea in firma unde lucram. Biroul meu se afla intr-o extindere de la parterul blocului, pe o artera foarte aglomerata din oras, iar peretii erau formati din geamuri termopan de sus pana jos, asa ca vedeam tot timpul bicicleta incuiata de balustrada, care in linie dreapta nu era la o distanta mai mare de 5 metri de mine. Dar, undeva pe la ora 15, am iesit 5 minute la un magazin de langa bloc sa cumpar ceva si cand m-am intors nu mai era.

Ca toata lumea, am zis ca mi-au facut colegii vreo farsa, dar mi-am dat seama imediat de realitate. Nu imi era ciuda de banii care i-am dat pe ea, pentru ca nu erau multi (la mana a 2-a), dar chiar ma atasasem mult de ea pentru ca mergea ca “unsa”, foarte lin si cu viteza, fara efort. Partea distractiva este ca mi-a furat si antifurtul , nu mai era nici urma de bicicleta sau incuietoare. Am fost la politie cu aceleasi poze care le vedeti aici, dar bineinteles ca asta a fost tot.

Suntem in 2014 si nimic. Inca de atunci mi s-a spus la politie ca nu sunt sanse sa o gaseasca, dar tin pozele la ei in eventualitatea unei rare intamplari in care sa dea peste ea. Am avut inspiratia sa fac aceste poze cu maxim 1 luna inaintea furtului, parca a fost o presimtire. Acum la bicicleta actuala, luata in 2011, un KTM full Deore XT si furca RockShox SID, am hotarat sa nu imi cumpar nici un antifurt, ca sa fiu obligat tot timpul sa o iau dupa mine in casa sau oriunde ma duc. Totusi, ca si in cazul Bianchi, am facut poze la bicicleta si la seria ei.

——————————————–

Andrei:

Citind articolul publicat de echipa Freerider.ro despre bicicletele furate si impartasirea experientei pentru a fi de folos si altor ciclisti napastuiti de acest flagel, destul de activ pe meleagurile romanesti, o sa va povestesc despre cum mi-a fost furata o bicicleta (o Univega Alpina SL-1) de la locul de munca.

La vremea respectiva, acum aproape 2 ani, lucram la EA Games Romania in locatia de la Sema Park (ca sa dau un reper cat mai exact legat de locatie si imprejurari) care este cam 2-300 de metri mai jos (cum v-ati deplasa inspre politehnica) de cladirile de birouri cele noi. Bicicleta era asigurata in rastelul special amenajat pentru biciclete, care era amplasat cam la 2-3 metri de cuseta paznicului (incinta era pazita pentru ca era si parcare auto pentru angajati in acea zona) si pe deasupra zona era si supravegheata video.

Si cu toate aceste masuri de siguranta intr-o dupa-amiaza cand am dat sa plec de la munca bicicleta mea se evaporase ca prin minune, cu tot cu lantul cu care era asigurata iar paznicul se uita ca vitelul la poarta noua la mine deoarece, spunea el, turele pentru paznici tocmai se schimbasera iar cand el a venit, bicileta mea (conform „gestiunii” preluata de la paznicul de pe cealalta tura) nu mai figura printre cele care erau „parcate” acolo.
Speranta in a recupera bicicleta vreodata nu-mi mai fac dar povestesc pentru ca multi ciclisti de la noi sa inteleaga ca bicicleta nu e in siguranta nici sub paza sau supraveghere video, pe cei de la paza nu prea ii intereseaza si nu o sa riste sa intre intr-o altercatie pentru o bicicleta cand e platit cu 8-10 milioane de lei pe luna. Ca fapt divers, eu nu mai am incredere sa las bicicleta legata nici in curtea politiei.

Bineinteles ca am facut plangere la politie, cu constatare la fata locului cu discutii cu managementul cladirii si un reprezentat al firmei de paza, care au ridicat din umeri si au zis ca ei nu pot face nimic pana nu se termina ancheta politiei. Asta deoarece firma de paza e asigurata pentru astfel de cazuri dar asiguratorul nu va misca nici un deget pana nu se termina ancheta (aka pana nu se inchide dosarul intr-un fel sau altul).

La momentul respectiv nu stiam sa caut prin targuri sau alte locatii unde se vand biciclete (am cautat pe interenet fara nici un folos), asa ca asta nu s-a intamplat (greseala mea aici) si asta a insemnat ca bicicleta nu a fost recuperata si nici despagubire primita, inca (aici va trebui sa stau dupa cei de la politie adica o sa imbatranesc asteptand).

Ca un side note, imaginile video sunt aproape inutile in multe astfel de cazuri deoarece sunt de o calitate, adeseori execrabila, sa spunem indoielnica si nu se poate distinge mai nimic din ele, mai ales fata celui care isi insuseste bicicleta respectiva. Camerele video de supraveghere sunt puse nu neaparat pentru a avea o dovada ce poate fi folosita la indentificarea unui infractor ci mai mult pentru a determina un posibil infractor sa se reorienteze catre alta locatie.

Sper ca experienta mea sa fie utila altor posesori de biciclete si sa invete ceva din ea si ca ei sa fie feriti de astfel de evenimente neplacute.

Sarbu Andrei-Catalin

———————————————————————–

Mihai:

Am si eu, L. Mihai, o poveste pentru seria de articole pe care vreti sa o scrieti despre furturi de biciclete.
In Targu Mures (student fiind aici), in data de 24 noiembrie 2012, mi s-a furat bicicleta de freeride din fata Kauflandului din zona garii. Este cunoscut ca deja in zona garilor se comit destul de des furturi. Din cate am inteles, multe biciclete s-au furat (ma refer exclusiv la orasul Targu Mures, zona garii, Kaufland) si primul lucru care l-am facut a fost sa sun la 112 si sa ma uit repede prin preajma. Bicicleta era asigurata si ma bazam pe spiritul civic al romanilor in caz de ceva. Ei bine puteam linistit sa o fac, pentru ca au taiat cablul cu o gura de lup cel mai probabil, o scula foarte mare dar de frica nu a intervenit nimeni. De asemenea, nici asa zisii gardieni mi-au zis ca nu au vazut nimic pe camerele video.

Din rapoartele politiei am aflat ca hotul si complicele au plecat deja cu un tren spre un sat, Sanpaul, din jud. Mures. Ma adresez celor din Targu Mures carora li s-au furat biciclete si le spun ca daca nu si-o gasesc la targul de vechituri care se tine duminica sunt sanse 70% sa o gaseasca in Sanpaul, dar sa aiba prieteni, fiind un sat de tigani.

Politia nu a prezentat mult interes, mi-au spus sa raportez abia 3 zile mai tarziu (fapta a avut loc intr-o vineri si eu m-au chemat luni doar) din start mi-au spus sa fiu realist si ca acest tip de cazuri raman nesolutionate. Dupa insistari din partea mea, timp de cateva luni, au plecat intr-o verificare in Sanpaul si au gasit bicicleta in curtea unui baiat, care din interogatoriu rezulta ca a cumparat-o cu @400 lei. A fost identificat si hotul si condamnat in prima instanta la 3 ani cu executare, nefiind prima lui infractiune de acest fel.

Mi-am recapatat bicicleta abia in 20 mai, desi nici nu ma asteptam, credeam ca e un fel de farsa din partea sectiei de politie judetene.

Atasez o imagine cu bicicleta, un Polar X table top (basic green), Marzo Z1 2006, modelul aniversar „ala fain cu portocaliu”, frane MX2, schimbator X7 2011, maneta de X9, angrenaj Hussfelt, jante MTX cu Maxxis Minion, respectiv Specialized F550 cu guma Maxxis Bling Bling Lopes. Cam asta in mare parte, intre timp mi-am facut o alta bicicleta, cea recuperata o tin drept amintire pentru suferinta si chinul prin care am trecut in tot timpul acela.
Atasez o imagine cu bicicleta, dar acestea au fost facute cand nu am avut toate piesele mentionate instalate, ci au fost achizitionate ulterior. Alte poze mai recente cu ea nu am avut, decat dupa furt.

Daca veti publica articolul, vrea sa ma adresez in mod direct tuturor celor care vor zice „sunt grabit, vreau sa merg cu bicicleta la magazin sa iau un lapte, nu se intampla nimic, stau 2 minute” ca gresesc, la mine a durat la fel, in cel mult 3 minute am iesit dar a fost destul sa raman fara bicicleta. Cat despre cei care au ramas fara deja, sa insiste si sa afle cat de multe informatii posibil.

Mihai L.