Acum citesti
Bicicletă electrică vs bicicletă clasică: cine câștigă?

Pentru a putea înțelege un produs pe deplin, este foarte clar că trebuie să-l folosești pentru o perioadă mai lungă. Și menționez acest lucru deoarece sunt foarte mulți care au aruncat cu pietre în bicicletele electrice, fără a le înțelege cu adevărat scopul.

DSCF1156
Vorbe grele aruncate înainte de start.

Prin amabilitatea KTM România, am pus mână pe un hardtail de bază, echipat cu un motor Bosch entry-level, capabil să te susțină la pedalat până la 25 de km/h, cu 4 moduri diferite de asistență, de la greu la ușor.

Nu am stat mult pe gânduri și l-am cooptat pe unul din băieții de la Focus Cycling Team, Alexandru Avram, pe care l-am provocat la o cursă pe câteva dintre traseele de la Câmpulung. El pe un hardtail Focus Raven Max, cu o greutate de aproximativ 10 kg, eu pe un hardtail KTM Macina, de aproximativ 22 de kg. Poate este important să menționez și greutatea riderilor: 71 de kg eu și 56 de kg, Alexandru.

Primul traseu de off-road a implicat o urcare lungă de aproximativ 9 km, cu o coborâre de 3 km, o altă urcare de 3 km și o coborâre de 2 km. În total, 17 km cu 550 de metri diferență de nivel. Apoi, am decis să vedem și care-s diferențele pe plat combinat cu urcare, pe asfalt. Revenind la primul traseul, pe prima urcare, cea de 9 km, am avut un avantaj considerabil. Chiar și așa, pe prima porțiune care se regăsea pe Strava, am reușit un timp mai bun cu aproximativ 30 de secunde decât Dani Crista, ceea ce, trebuie să recunosc, m-a impresionat profund. Nu-ți imagina totuși că am urcat zâmbind. Dacă vrei să menții o viteză mare, chiar și pe e-bike, ai de pedalat serios. Poziția este însă un pic diferită, căci din cauza motorului, picioarele îți stau mai depărtate, iar cu pedale flat, pedalatul în viteză nu este chiar punctul meu forte. Niște spd-uri s-ar fi pretat mai bine, dar ca să avem șanse cât de cât egale, am preferat varianta standard.

DSCF1155
Lăsăm un mic avantaj la start celui care pedalează cu propriile forțe.

Pe coborâre am mers mult mai încet decât în mod normal. Greutatea mare a bicicletei o face mai puțin manevrabilă și nici echiparea entry-level nu ajută prea mult. La final de traseu, am ajuns cu 8 minute înaintea lui Alexandru, o diferență să spunem importantă pentru 17 km de traseu. În condițiile în care un începător ar fi utilizat e-bike-ul, cel mai probabil ar fi fost depășit de către Alexandru. În situația în care aș fi realizat acest test concurând împotriva lui Dani Crista, acesta cu siguranță m-ar fi depășit lejer pe coborâre. Așadar, sunt foarte multe constante într-o astfel de confruntare.

DSCF1160
După primii zeci de metri Alex încă era în spatele meu. Greu la deal cu 25 km/h, așa că am început să mă distanțez.

Pe drept lucrurile au stat compelt diferit. Asistența se oprește după 25 de km/h, iar dacă vrei un timp mai bun, va trebui să tragi de tine. Astfel, cu un ușor fals plat, am reușit să mențin o medie de 29 de km/h fără să fiu asistat. Iar cu cele 22 de kg ale bicicletei, crede-mă, a fost foarte greu. După aproximativ 12 km parcurși, Alexandru avea un avans de 1 km în fața mea. Nu mică mi-a fost mirarea însă când a început urcarea. Acolo am reușit să mențin o medie de 20-22 km/h, cu transpirațiile de rigoare, și cu trei viraje înainte de Barajul Râușor, am reușit să-l prind și să-l depășesc pe Alexandru. În această situație, cu o distanță similară, am reușit să ajung doar cu 1 minut mai rapid ca el. Dar, țin din nou să precizez, ca începător va fi foarte greu să menții o medie de 29 km/h cu o bicicletă atât de grea în ușoară urcare.

DSCF1151
Startul pe asfalt.

Ceea ce înseamnă că bicicleta electrică, cel puțin în varianta de bază, nu înseamnă automat că ai super puteri și că-i vei depăși pe cei mai buni cicliști, căci nu este cazul. Dacă discutăm de biciclete mult mai scumpe, care te pot susține până la 45 de km/h, atunci lucrurile se schimbă dramatic.

ktm-electric-2
Încă o urcare? Nicio problemă.

Altfel, săptămânile petrecute pe e-bike au fost interesante. Nu aș putea să folosesc doar o bicicletă electrică, însă seara, după o zi de ture pe bicicleta clasică, o urcare rapidă până în vârful dealurilor era mai mult decât binevenită. O companie plăcută pentru seară și bineînțeles, pentru ceilalți membri mai în vârstă ai familiei, alături de care am avut ocazia să pedalez la deal și în multe alte locuri unde n-ar fi ajuns în mod normal, cu o bicicletă clasică. De menționat este autonomia, care pe modul Turbo, combinat cu Sport și foarte rar cu Eco, a furnizat energie pentru 40 de km cu o diferență de nivel de 1.100 de metri, mai mult decât rezonabil. Cel care va refuza să pedaleze, trebuie să ia în caculcul o autonomie de 28-30 de km, cu acea diferență de nivel. Pe măsură însă ce scazi diferența de nivel, poți crește desigur autonomia.

ktm-electric-1
Și chiar dacă furtuna este aproape, nu resimți niciun stres.

Manevrabilitatea este total diferită din cauza greutății, efortul este prezent atât timp cât vrei să menții viteza cât mai sus (și crede-mă că vrei), iar faptul că poți pedala în același ritm cu cei mai buni dintre cei mai buni este cu adevărat spectaculos. Cel puțin ai ocazia să guști din acea viteză la deal, care ți se pare cumva de neconceput atunci când privești cursa de pe margine. Dacă ar fi să-mi achiziționez vreodată o bicicletă electrică, cu siguranță va fi cu anvelope groase în formatul 27plus, full-suspension și cu cel mai puternic motor. Este singura variantă, pe care aș putea s-o iau în considerare, dat fiind faptul că nu este nici bicicletă, nici motocicletă, ci un cu totul alt segment care se potrivește la fix între cele două. Un altfel de sport, care trebuie tratat ca atare și, într-un final, acceptat. Pentru părinți, bunici și frați mai mici, un e-bike de bază este mai mult decât suficient, pentru a-i lua cu tine în tură și pentru a-i impulsiona să pedaleze pe munte. Îți oferă o perspectivă diferită asupra vieții, una pe care până acum nici măcar nu o luai în considerare.

Vezi Comentarii (5)
  • Sunt două erori tehnice în articol. Cea mai evidentă e cea cu încărcarea acumulatorului pe coborâre. Nu se realizează așa ceva. Motorul nu este legat direct la roata ci angrenează pedalierul. Pedalierul nu e solidar cu mișcarea roții în sens invers, pentru că se decuplează prin sistemul de clicheți (freehub). Generarea de curent e posibilă doar la motoarele în butucul roții prin inversarea polarității. Aici avem un buton sau o manetă care realizează acest lucru și se simte ca o frână de motor comparativ cu cea de mașină. Mai mult decât atât, reîncărcarea din mers e cam frecție la picior de lemn. Un acumulator se încarcă în câteva ore. Ar trebui o coborâre destul de lungă, gen Transfăgărășan, ca să se simtă ceva.
    A doua eroare ar fi cea conform căreia pentru viteze mari pe plat sau coborâre ar trebui un motor mult mai puternic. Fals! „Problema” e doar acea limitare de, maxim 25 km/h impusă de uniunea europeană vehiculelor electrice ce se deplasează în spațiul public, pe infrastructura de șosele, străzi, piste, trotuare… D-aia biciclete electrice mai scumpe și dotate cu motoare mai puternice au destinație exclusiv off-road. În acest sens, cu abilitățile necesare se poate debloca limitarea controlerului Bosch și se vor atinge ușor viteze de 40-60 km/h.

    • Salut, să le luăm pe rând:
      1.După ultima urcare, range-ul îmi arăta 9 km. La pedalatul pe plat, cu viteză de peste 25 km/h, cum spuneam, medie de 29 km/h, range-ul a crescut la 21 de km pe o distanță de aproximativ 11 km. Cum îți explici?
      2.Există biciclete cu motoare mai puternice, care pot atinge viteze de până la 45 km/h. Iată și diferențele, prezentate pe site-ul Bosch, dintre modelul de bază: https://www.bosch-ebike.com/en/ebike-systems/active-line/ și cel de top: https://www.bosch-ebike.com/en/ebike-systems/performance-line-cx/ – am discutat cu cei de la Shimano, cât și cu cei de la Bosch, diferențele dintre aceste motoare constau bineînțeles în specificații dar și în dimensiuni, am fost informat că performanța crește proporțional cu dimensiunea motorului electric. Cât despre limitare, aceasta se poate scoate, însă exostă două mari probleme: motorul se încinge și consumă acumulatorul rapid. Desigur, o poate scoate cineva priceput în ale software-urilor. Ei au spus clar că întreg sistemul este gândit pentru acea viteză maximă.

      Ca fapt divers, motorul Bosch generează 250W. În urmă cu câțiva ani am avut ocazia să pedalez pe o electrică cu un motor de 1.200W, care atingea viteze de până la 65 km/h. Prea mare și prea scumpă, nu a văzut producția de serie.

    • Intr-adevar incarcare nu se face la bicicletele electrice cu motor in pedalier ci doar la cele cu motor in butucul spate, cele BionX. Cresterea autonomiei se datora altor factori. Cu ceva vreme in urma, cand am testat un KTM eLycan pentru alta revista de ciclism, am simtit acea frana de motor pe coborare. Era momentul cand motorul incarca bateria.

  • 1)Autonomia a crescut pt ca la peste 25 km/h motorul s-a dezactivat (treptat) dar bicicleta a continuat sa mearga prin urmare computerul a luat in calcul si acea distanta parcursa. Probabil….nu stiu sigur.Depinde de modul de functionare a computerului de bord. Daca lasi masina pe liber la vale dar motorul functioneaza, computerul iti va calcula in continuare autonomia si consumul. Stiu sigur in schimb ca nici systemul Bosch si nici Yamaha nu incarca acumulatorul pe franare la acest tip de bike. Doua completari. A) Unitatile acelea Ghost de eliminare a limitarii de viteza iti elimina si garantia :)….si nici nu-ti mai afiseaza viteza corect. B) Cred ca in sarcina motorul dezvolta cam 450W. Adica UE a lasat o portitza in legislatie pt putere 🙂 dar nu pt viteza 🙁

  • Lucrurile sunt mult mai simple. Când bateria este plină, are un anumit voltaj. Pe parcurs ce se descarcă, voltajul scade. Prin anumiți algoritmi îți arată autonomia în kilometri în funcție de acest voltaj. Cu motorul în sarcină, atunci când urci o rampă accentuată, acest voltaj măsurat în sistem scade. Practic îți scade autonomia văzând cu ochii. Când dai de un fals plat la vale și poți menține un 29 km/h, motorul nu mai trage deloc. Voltajul pe întreg sistemul crește, implicit kilometri estimați. Crede-mă că nu încarcă nimic bateria în timp ce mergi.

    La treaba cu limitarea lucrurile stau așa. Ai urcat și motorul te-a ajutat în funcție de setări cu un procent din putere lui. Uneori cu maximul de 250 de wați. Un ciclist bun scoate până la 350 de wați. Practic ai puterea a doi cicliști normali spre buni la greutatea totală, tu, echipament și bicicletă. Adică împărțind la doi, n-ai nici 50 de kilograme de cărat, cu ambalaj cu tot. Pe plat, atingându-se viteza maximă, procentul de ajutor al motorului devine zero. Dacă el ar împinge tot cu 250 de wați, ai zburda cu 40 km/h lejer. Crede-mă că nu e nevoie de multă putere pe plat ca să faci diferența față de un ciclist de top. Putere e bună pe urcări, dar asta are un preț. Putere dublă, autonomie pe jumătate.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicata.

seventeen − sixteen =