Inițiatorul proiectului FreeRider.ro, are la activ peste 250 de biciclete…
Buna noastră prietenă, Nicoleta Cîrjan, a fost cu bicicleta la mare și a acceptat să împartă cu noi toți experiența sa, trăită alături de alți 480 de bicicliști. Să-i dăm cuvântul.
Provocarea lansata în online în 2007 de Lucian Mîndruță de a merge cu bicicleta până la mare, căreia i-a raspuns atunci un singur om, a ajuns weekendul acesta la cea de-a noua ediție. Anul acesta, alături de Lucian și de Cristi, cei doi care nu au întrerupt niciodată tradiția anuală de pedalat de la București pe drumul vechi spre mare, am venit și eu, alți 480 de bicicliști si un staff de organizare de 30 de oameni.
Eu am fost la a doua participare, moment care a marcat un an de când în viața mea a intrat o bicicletă Giant, care mi-a modificat stilul de viață și multe perspective. Fix acum un an făceam trecerea de la pliabila mea cu roți de 10 inch la un CRS 4 cu roți de 28. Să fac 120 de km în două zile a fost o performanță greu de realizat pentru mine anul trecut. Și nu am crezut că anul acesta voi reuși să fac mult mai mult.
Dar duminică am pedalat 165 de kilometri, după alți 115 pedalați sâmbătă și am văzut marea de la Năvodari. Încă se decanteză lucrurile pe care le-am învățat în aventura asta de două zile, căci parcă nici acum nu-mi vine să cred că am reușit.
Am realizat că poți să înțelegi perfect ce înseamnă forța unui grup dacă faci o ieșire pe șosea în afară orasului pe bicicletă. Mersul în pluton după o mașină („la plasa” în jargon ciclist) mi-a dat forța să termin cu brio. Plutonul m-a ferit de vânt, mi-a dat entuziasm și încurajări, dar și ambiția de a nu ceda în fața unui copil de 10 ani, a unui senior de 75 sau a unui veteran de război cu proteză în loc de picior. S-a văzut totuși lispa de experiență a participanților din acest grup, fiindcă s-au întâmplat câteva accidente din cauza faptului ca bicicliștii nu erau obișnuiți să țină trasa și ritmul.
Cred că cel mai important pentru mine a fost faptul că grupul m-a ținut în același ritm. Am avut vreo 40 de kilometri în care l-am pierdut și am simțit diferența clară. Pedalatul în același ritm te conduce la un moment dat într-un automatism în care parcă nu mai simți nimic. La ultimii 30 de km aveam senzatia că mai pot să pedalez încă 100. Am înțeles pe propria piele de ce sportivii profesioniști rulează câte o oră pe rulou înainte să intre într-un concurs. Spre final nu simțeam oboseală și pentru că îmi era frig. E uimitor cât de repede poți să uiți de o problemă atunci când te concentrezi foarte tare pe alta. Uite ce veseli eram cu 40 de km înainte de finish.
Am petrecut două zile în șa, câte 10-11 ore, am băut mult Gatorade și am mâncat paste, beef jerkey, banane și ciocolată. Am mers cu o medie de 20 km/ora, cu vârfuri de 35-40 km/oră în văi și limite inferioare de 9-10 km/oră pe dealurile monstruoase ale Dobrogei în care vântul te bate din față. Am făcut pauze de odihnă din 20 în 20 de kilometri în care alocam câte cinci minute pentru excerciții de yoga.
N-am avut pregătire fizică deosebită. O ieșire la snowboard de Paște și câte 20-30 de km pe zi în ultimele două săptămîni cu lanțul neus J). Nu știu dacă voi ați mers vreodată cu lanțul scârțâind ușor, dar.eu nici nu am realizat ce greu mi-a fost până în dimineața evenimentului CBLM. Atunci, Cătălin, colegul meu care a asigurat cu echipa suportul tehnic în expediție, mi-a dat lanțul cu ulei și am simțit că bicicleta mea, dintr-o data, merge singură. Îngrijiți-vă și duceți la revizia de primăvară bicicletele, iar dacă ieșiți la drum lung pe șosea și aveți un MTB puneți-vă neapărat cauciucuri slick.
Îmi amintesc de prietenul Radu Restivan, care anul trecut și acum doi ani a făcut traseul până la final și îmi zicea că dacă reușești să termini, se schimbă niște lucruri definitiv în mentalitatea ta. L-am crezut când am văzut cu lui i-a schimbat realmente viața, îl cred și mai mult acum, când simt că am primit un boost de încredere egalat doar de podiumul pe care l-am luat anul trecut la prima și singura cursa de XCO la care am participat vreodată. În acest weekend eu am înțeles ce înseamnă să Ride Life. Ride Giant, sloganul brandului pe care îl reprezint.
Dacă v-am făcut poftă să ieșiți să descoperiți România pe bicicletă, Lucian Mîndruță și a lui Echipa de PR mai organizează patru ture fabuloase anul acesta: cu bicicleta la munte (Sinaia), cu bicicleta în Ardeal (Sibiu-Sighișoara-Tîrgu Mureș), cu bicicleta la Cazanele Dunării (aici vreau să merg neapărat) și cu bicicleta în Deltă.
Material redactat de Nicoleta Cîrjan
Inițiatorul proiectului FreeRider.ro, are la activ peste 250 de biciclete testate și evaluate în mod obiectiv. Pedalează din 1998 pe mountainbike și din 2009, aproape zilnic, pe site-ul de față.
E frumos dar doar pentru cei din partea de sud a tarii.Pentru cei din Moldova cam slabe sanse sa poata participa la o astfel de plimbare.
Bravo lor! In anul 1994 am fost si eu pe bicicleta de la Galati la mare si inapoi.