Alegerea unui ghidon pentru bicicletele de munte

Când vrei să îți cumperi un ghidon, alegerea este destul de subiectivă și bazată de multe ori pe aspectul exterior al ghidonului. Dar aspectul este mai puțin important decât geometria ghidonului, și există mai mulți factori de care trebuie să ții cont.

Ghidonul influențează în mod direct poziția biciclistului în timpul mersului, și mai ales poziția centrului de greutate. În funcție de tipul ciclism montan pe care îl practici, poziția pe bicicletă variază. Pentru cross-country, centrul de greutate este deplasat spre față, pentru a facilita cățărările. Cu cât ne deplasăm înspre downhill (terenul devine mai accidentat și mai abrupt) cu atât mai mult se deplasează punctul de greutate al biciclistului spre spatele bicicletei. De asemenea, poziția biciclistului variază între „orizontală” pentru cross-country și „verticală” pentru downhill, cu trepte intermediare pentru all mountain, enduro și freeride.

Acum să vedem ce factori pot influența alegerea ghidonului.

Materialul

Ghidoanele sunt confecționate de obicei din oțel, aluminiu sau mai rar din carbon sau titan. Diferențele se observă la capitolele greutate și rezistență. Cu excepția titanului, care este foarte ușor și rigid (și pe măsură de scump), rezistența și rigiditatea sunt invers proporționale cu greutatea. Ghidoanele din carbon trebuiesc montate însă cu o pastă specială, iar pipa trebuie să fie foarte bine finisată. O pipa prost finisată și strângerea prea puternică a șuruburilor pot conduce la deteriorarea ghidonului, care cedează în final fără nici un fel de avertisment.

Ghidoanele din otel sunt pe cale de dispariție și nu se mai găsesc decât rar chiar și pe bicicletele low-end.  Cele din aluminiu sunt de regulă folosite în toate tipurile de ciclism montan, pe când cele din carbon și titan sunt folosite aproape exclusiv pentru cross-country.

Diametrul barei ghidonului

Momentan exista doua standarde: tradițional, (25,4mm) și oversized (31,8mm). Ghidoanele „oversized” sunt intr-adevăr puțin mai grele, dar de asemenea semnificativ mai rezistente și mai rigide. Majoritatea ghidoanelor de 31,8mm sunt conice: numai zona de prindere are diametrul de 31,8mm și se îngustează spre capete astfel încât manșoanele, frânele și schimbătoarele pot fi montate în mod normal. De reținut este faptul că dacă vrei să schimbi  diametrul barei ghidonului trebuie să schimbi și pipa.

De obicei ghidoanele tradiționale sunt folosite pentru cross-country și all mountain datorită rigidității suficiente și a greutății reduse. Celelalte tipuri de ciclism montan folosesc aproape exclusiv ghidoane de 31,8mm.

Lățimea ghidonului

Ca regulă generală, ghidonul ar trebui să fie cu aprox. 10 cm mai lat decât lățimea umerilor, dar unii bicicliști prefera totuși ghidoane mai late.

Cu cât ghidonul este mai lat, cu atât mai putină forță este necesară pentru a manevra bicicleta. Dar ușurința de manevrare are și aspecte negative: cu cât ghidonul este mai lat, cu atât mau mult se micșorează viteza de rotație a ghidonului. Un ghidon foarte lat poate face imposibile manevrele rapide de schimbare a direcției. În consecință, lățimea ghidonului va depinde de tipul de ciclism montan pe care îl practici: bicicletele pentru cross-country au de obicei ghidoane mai înguste, în jur de 55-60cm, pe când cele pentru downhill pot avea ghidoane cu lățimi peste 80cm.

De obicei este bine să cumperi un ghidon mai lat care poate fi apoi scurtat la lățimea ideală. De reținut este ca numai ghidoanele de 31,8mm sunt livrate cu lățimi peste 65cm iar scurtarea acestora sub 60cm poate conduce la dificultăți de montare a manetelor de frână și ale schimbătoarelor.

Rise

Ghidoanele pentru biciclete montane erau inițial o simplă bară dreaptă (flat). Acestea muta centrul de greutate al biciclistului spre față contribuind astfel la eficiența la cățărare. Există în ultima vreme o tendință de a le confecționa din carbon, și sunt folosite aproape exclusiv pentru cross-country.

Folosite inițial numai pentru disciplinele extreme, ghidoanele cu riser (sau înălțate) sunt preferate în toate tipurile de ciclism montan pentru că oferă o poziție mai dreaptă și mută centrul de greutate spre spatele bicicletei, reducând astfel oboseala brațelor și mărind stabilitatea bicicletei pe traseele cu coborâri abrupte. Ghidoanele sunt oferite într-o gamă întreagă de înălțimi cuprinse între 10 și 70mm, cu și fără backsweep.

Dacă mergi pe trasee cu coborâri mai abrupte sau dorești  să îți menajezi încheieturile mâinilor, este bine să te orientezi către ghidoane înălțate. În ceea ce privește înălțimea, cel mai bine este să experimentezi în magazin cu câteva modele diferite pentru a găsi înălțimea optimă.

Backsweep / Upsweep

Deviația brațelor ghidonului de la direcția de montare a ghidonului în pipă se numește backsweep în cazul deviației orizontale, înspre biciclist, și upsweep  în cazul deviației verticale. De obicei te ajută să îți menții încheieturile mâinilor într-o poziție confortabilă, dar poate ajuta de asemenea în cazul în care bicicleta are cadrul prea mare. Un backsweep de câteva grade poate „apropia” ghidonul de șaua bicicletei.

Backsweep-ul standard este de până la 9°, dar există și ghidoane cu backsweep de până la 40°. În general un backsweep prea mare este dăunător  și se face resimțit imediat prin dureri acute ale încheieturilor sau amorțeli ale degetelor.

Același lucru este valabil si pentru upsweep, dar unghiul standard este de maxim 5°. Cei care au nevoie de o deviație mai mare pot roti ghidonul astfel încât să orienteze brațele ghidonului și în planul vertical.

În final vei alege ghidonul în funcție de ceea ce faci cu bicicleta: dacă te orientezi spre cross-country ghidonul va fi mai îngust și mai puțin ridicat, iar materialele folosite vor fi cât mai ușoare. Pe măsură ce te îndrepți spre all mountain, enduro și downhill, greutatea redusă devine din ce în ce mai puțin importantă, stabilitatea și rigiditatea devin vitale, iar ghidoanele vor deveni progresiv mai late, groase și cu înălțare mai mare.