În ultimii 5 ani am asistat la o creștere constantă a prețurilor bicicletelor, iar dacă tragem linie, putem vedea cum acestea înregistrează un plus de aproximativ 30-40%. Pe scurt, motivele care au condus la această creștere sunt variate: scumpirea mâinii de lucru în țările asiatice, scumpirea materiei prime, majorarea costurilor de transport și nu în ultimul rând, fluctuația cursului euro/dolar care a stricat serios socotelile producătorilor în ultimul an, acesta fiind responsabil și pentru ultima creștere de preț, din 2016. Vă îndemnam în toamnă să achiziționați biciclete în perioada de iarnă, căci bicicletele cu discount vor fi mai ieftine decât cele din noua colecție. Așadar, nu ar trebui să ne mire că o bicicletă nouă a unui producător cu o imagine bună în piață, echipată cu Shimano Alivio, nu va mai putea fi găsită sub 2.800 – 3.000 Lei în anul ce tocmai am pășit.
Pe de altă parte, există mulți producători care au acum biciclete de 5-6.000 euro în gamă, ba chiar mai scumpe, în principiu fiind vorba despre modelele high-end, full-suspension-uri sau chiar hardtail-uri. Mulți se întreabă cum de costurile au ajuns atât de mari și cum comparația cu automobilele nu-și are locul, aceștia apelează la comparația cu motocicletele: au tot două roți, componente similare, doar că în teorie, în cazul motocicletei, primești motorul gratuit. Producătorii au o explicație pentru prețurile acestor biciclete: costurile de proiectare, publicitatea, echipele care trebuie susținute financiar, expozițiile la care participă, concursurile pe care le susțin și nu în ultimul rând, mâna de lucru. Un reprezentant al unei companii producătoare de anvelope pentru biciclete, a fost întrebat de curând de un jurnalist din Germania, de ce unele anvelope sunt mai scumpe decât cele fabricate pentru automobile. Răspunsul a fost cumva același: costurile de cercetare dar și matrițe speciale și o muncă mai asiduă pentru construirea unei anvelope pentru bicicletă.
Revenind la un exemplu concret, am ales un model de bicicletă testat în 2011, care era oferit la acel moment pentru 2.100 de Lei. Același model, în 2016, este oferit pentru 2.900 de lei, echiparea fiind similară. Ceea ce diferă este diametrul roții, de 29 sau de 27.5 inch, costul fiind similar pentru oricare din cele două modele. Pentru acest buget, obții un sistem de transmisie 3×9, compus din piese Shimano Alivio, o furcă Suntour XCT sau XCM și frâne hidraulice pe disc de la Tektro sau Shimano (entry-level) în unele cazuri. Așadar, piesele nu strălucesc, iar comparativ cu 2011, pentru 2.900 de lei, puteai intra în posesia unei biciclete echipată cel puțin cu Shimano Deore sau SLX și o furcă Suntour XCR sau Rock Shox XC.
Nu este loc de revoltă pentru că aceste creșteri de preț țin de evoluția vânzărilor. Atâta timp cât va exista cerere, probabil că acestea vor continua să crească. Din momentul în care se vor stabiliza piețele, vom putea vorbi, poate, despre o scădere a acestora. Trebuie ținut cont de faptul că inclusiv producătorii de componente au adăugat ceva valoare pieselor construite în ultimii ani, iar în cazul unora, acestea depășesc cu mult valoarea unei biciclete. Primul exemplu care-mi vine în minte este furca Rock Shox RS-1, ce poate fi achiziționată pentru nu mai puțin de 1.400 de euro. Nici la capitolul anvelope nu stăm rău cu exemplele, Maxxis Maxxlite 285, o anvelopă foarte ușoară ce-i drept, fiind oferită pentru aproximativ 180 de euro (preț recomandat). Iar lista poate continua.
Pentru sezonul ce urmează ne putem considera norocoși, căci scăderea TVA-ului a mai îndulcit un pic creșterea de preț cauzată de fluctuația și creșterea dolarului. Încep să câștige însă teren producătorii mai puțin cunoscuți, care pot face compromisuri în ceea ce privește costurile, căci pe piața locală mulți consumatori nu iau mereu în considerare brand-ul, ci raportul echipare/preț. Poate că nu este cel mai sănătos obicei, dar atât timp cât puterea de cumpărare va rămâne redusă, este greu de crezut că lucrurile se vor schimba. Probabil când vor dispărea cei care compară costul unei biciclete cu cel al unui automobil, aceea va fi ziua care ne va anunța că am intrat în normalitate.
Dragoș Mitroi
editor-in-chief FreeRider.ro
sa apara atunci si alti producatori, e absurd sa dai 6000 de euro pe o bicicleta, oricat de multa tehnologie s-ar investi in ea
Din acest articol ao vorbele de duh citate, eu inteleg ca doar in biciclete ar fi tehnologie, ce e in masini ori motociclete e deja un fel de mestesug de opincar.
Mai mult, din articol am aflat ca doar producatorii de biciclete si cei de componente pentru biciclete finanteaza echipe si competitii. Cei din auto-moto nu fac asta…
Sunt de acord doar cu partea finala a articolului, respectiv cu faptul ca piata dicteaza pretul. In rest, sunt glume bune. La fel ca si glumele cu care vanzatorii romani isi justifica preturile exagerate. Intotdeuna invoca faptul ca vazarile din tari straine sunt mult mai mari, astfel ca producatorii vand acolo cu preturi mai mici. Insa, la fel, intotdeauna comercianutul roman omite sa spuna ca adaosul comerial minim in materie velo e de 50%, insa in majoritatea cazurilor e in jur de 100%.
Sincer, nu mai stiu niciun alt domeniu in care sa se lucreze cu un asemenea adaos.
Revenind, sunt absurde sustinerile ca preturile au crescut datorita cresterilor costurilor de transport. Tot anul au fost preturi mici la patrol, iar acum e la minimul ultimilor ani. La fel, multe din materiile prime se bazeaza tot pe reziduri de petrol.
Ar mai fi multe de spus, dar in amalgamul de dezinformare, nu ma deranjez sa mai combat. Piata da pretul, iar in materie de velo, 50% din pret e dat de brand, deci de reclama, fara niciun argument tehnic solid.
Dat fiind ca e un comentariu critic, ma astept sa il cenzurati, asa cum ati facut si cu alte ocazii. E dreptul vostru de administratori, insa va discrediteaza profesional.
Îmi pare rău în acest caz că nu ai remarcat nota de sarcasm din articol, din moment ce ai adus o critică la critică. Tu cumva susții că nouă ni se pare absolut normal ceea ce se întâmplă. 🙂
Sincer nici eu nu eram sigur daca este o critica sau nu si eram pregatit sa las un comentariu similar cu al lui Stefan…..dar acum m-am lamurit 🙂
Stefan, in calitate de reprezentant al unui magazin de biciclete, vreau sa te asigur ca adaosul nu depaseste 35%, si iti pot demonstra oricand. Nu stiu de unde au aparut povestile cu 100% si minim 50%, dar observ din ce in ce mai multi oameni care sustin acest lucru, si nu este nici pe departe asa.
Pentru un business sezonier nu stiu daca e chiar asa mult 35%… Pe de alta parte, nu de putine ori se intampla sa intalnim tehnologii mai elaborate la o bicicleta, fata de masini si moto…nu ma refer aici la sisteme electronice, ci doar la ce tine de prelucrare, materie prima, utilaje, etc… iar vanzarile sunt mult mai mici ca cifra fata de industria auto moto, de unde si amortizarile mai mici. Bineinteles ca nu spun ca asta justifica pe deplin pretul final, dar o pondere importanta are.
Cu totii ne dorim sa vindem cat mai ieftin si cat mai mult, dar din pacate nu depinde de noi…
Cred ca la mijloc e un fel de fetisizare a bicicletei in lume. Se considera bicicleta ca un trend nou, o revenire la nivelul anilor 1800 cand inainte de inventarea automobilului, reprezenta un mod de deplasare rapid si eficient.
Insa, ca orice lucru care inainte, pe vremea cand eram copii, costa foarte putin si era si sanatos, vezi painea neagra, painea cu graham, pestele, maslinele, soia, acum sunt considerate bio, eco, si au niste preturi prohibitive, speculative, umflate nejustificat.
Brus, peste noapte, producatorii s-au trezit la realitate ca ce era eficient si ieftin in trecut deja e mai natural, mai benefic pentru om si au crescut preturile pentru a permite doar unei mici parti a omenirii sa aiba acces la acestea.
La fel si in cazul bicicletei. S-a constatat ca miscarea face mai bine organismului, au plusat si producatorii si comerciantii. Vrei sa dai burta jos, scoti banu, decartezi pana nu mai stii de tine.
Cam asta e filosofia, nimic mai mult.