Îi place să spună că s-a născut pe bicicletă, însă…
Weekendul trecut a avut loc la Panciu cursa de şosea Velopower Road Race organizată de Velopower Focsani. La faţa locului a fost Sergiu Şulea care a şi participat. Iată cum a fost ediţia de anul acesta din punctul său de vedere, al unui concurent.
A trecut si mult asteptata cursa de sosea de la Panciu, organizata de catre echipa de amatori Velopower. Concursul a ajuns deja la a 3-a editie. Fiind organizat de niste prieteni foarte dragi mie si participand inclusiv la primele doua editii, nu am putut rata in niciun caz competitia din acest an.
Editiile trecute mi-au ramas foarte puternic intiparite in minte datorita atmosferei foarte placute de la start si premiere, dar in special datorita traseului perfect pentru o cursa de sosea, cu multe urcari scurte si rapide, insiruite pe o distanta relativ scurta care sa te lase sa alergi la maxim pana la final, fara sa ajungi complet epuizat.
Asadar in dimineata zilei de sambata 26 Septembrie, am pornit impreuna cu 3 prieteni catre Panciu. Vremea in acea dimineata a fost una destul de mohorata, cu o ceata densa si o sosea uda, care ne dadea emotii. Totusi, pana la urma vremea a tinut cu noi iar la orele startului ceata era deja ridicata si soseaua perfect uscata.
La ora 11 fix startul a fost dat de catre primarul orasului Panciu. Am pornit intr-un start controlat de masina politiei si a organizatorilor pana la km 12, de unde s-a dat startul oficial al competitiei.
Acesti 12 km au fost destul de stresanti pentru mine si multi alti ciclisti amatori care nu prea sunt obisnuiti cu cursele de sosea, deoarece dupa cum era de asteptat, toate lumea incearca sa se plaseze cat mai in fata pentru a prinde o pozitie buna in momentul startului. Prin urmare, plutonul era destul de strans iar strigatele participantilor din momentele de franare te faceau sa tresari.
Dupa startul oficial, plutonul a ramas compact o scurta perioada de timp. Au urmat apoi niste coborari destul de tehnice, iar acest lucru a cam intins plutonul. Au urmat cateva momente destul de tensionate deoarece la inceput cam toata lumea are energie sa traga tare iar eventualele cazaturi sunt destul de greu de evitat la asemenea viteze. Din fericire, nu am fost martor la niciun incident si m-am putut bucura de aceste coborari in viteza. Totusi, la iesirea din aceasta portiune, ii vedeam deja destul de departe pe primii.
A urmat apoi urcarea catre Vidra unde deja plutonul era impartit in doua grupuri mari. Se desprinsesera deja in fata Alex Ciocan, Andrei Nechita si Vlad Dobre.
Eu am ramas in plutonul al doilea si am incercat sa colaboram intr-un fel in incercarea de a-i prinde pe cei din fata. Era destul de evident ca nu aveam cum, ei erau mai multi si in general acolo au ramas cam cei mai puternici oameni din toata cursa. A fost si foarte greu sa formam o urmarie deoarece nu ne prea cunoasteam intre noi si eram toti destul de demotivati vazand ca am pierdut distractia din fata.
Pana la urma am reusit sa ne organizam si sa ne schimbam la trena destul de des astfel incat avem macar impresia ca ne apropiem de cei din fata. Pe portiunea dreapta pana inainte de urcarea finala si cea mai grea de la Valea Campului vantul a fost destul de puternic din fata, dar se mergea surprinzator de tare. A urmat urcarea de 3.5 km in care plutonul din care faceam si eu parte s-a cam rupt, dar am reusit sa ne regrupam pe coborarea de 13 km pana la linia de finish din oraşul Panciu. Pe coborare nu prea a mai tras nimeni, ne stiam deja locul asa ca ne-am mai relaxat, pregatindu-ne pentru sprint.
Dupa terminarea cursei a urmat hidratarea cu cel mai bun recovery drink, berea, apoi o portie generoasa de paste foarte gustoase, iar la ora 15:30 premierea castigatorilor pe categorii.
II felicit pe organizatori pentru editia din acest an, care dupa parerea mea si cel putin din ce am observat eu, nu a avut nici o greseala. Sunt convins ca vor pastra aceasta abordare profesionista in continuare si sper, de ce nu, sa propuna si alte etape noi in viitor.
Ne revedem la anul!
Sursa foto: facebook.com/Velopower
Material realizat de Sergiu Şulea.
Rezultatele complete de la Velopower Road Race 2015 pot fi accesate aici.
Categoria ELITE1 Andrei Nechita 2:02:20.32 Alex Ciocan 2:02:21.13 Vlad Dobre 2:02:23.1 | Categoria AMATORI OPEN1 Morcov Basso Stefan 2:07:04.42 Filip-Ilie Grigorescu 2:08:03.93 Dragos Sergiu Cojocaru 2:08:27.0 |
Feminin U351 Estera Coteata 2:28:14.82 Oana Daniela Chelariu 2:28:16.53 Zora Iuga 2:59:50.1 | Feminin 35+1 Adriana Ceausescu 2:28:14.82 Ileana Albu 2:34:41.33 Gabriela Stan 2:59:49.6 |
Feminin 14-181 Isabella Vasile 3:06:44.6 | Masculin 14-181 Andrei Bidilici 2:09:18.92 George Andrei Porumb 2:18:51.23 Teodor Georgescu 2:25:10.8 |
Masculin 19-291 Dragos Sergiu Cojocaru 2:08:27.02 Mihail Rusu 2:08:27.13 Andrei Amariutei 2:08:27.1 | Masculin 30-391 Vlad Urzica 2:08:29.12 George Ifrim 2:08:31.43 Stefan Scarlat 2:09:18.6 |
Masculin 40-491 Morcov Basso Stefan 2:07:04.42 Filip-Ilie Grigorescu 2:08:03.93 Marius Ionascu 2:08:27.6 | Masculin 50+1 Marius Nichiforescu 2:14:09.22 Dan Cutiu 2:22:50.23 Constantin Buzatu 2:28:17.5 |
Îi place să spună că s-a născut pe bicicletă, însă în realitate s-a născut în București. Practic, se dă pe două roți din copilărie. Mai serios s-a apucat de ciclism din 1998 când, după ce și-a cumpărat primul MTB, s-a și dus la vârful Omu. Se mândrește că a fost primul care a făcut asta și până în ziua de azi așteaptă să-i confirme cineva... Lăsând gluma la o parte, Dan este unul din cei mai pasionați cicliști din România, la nivel de amatori. Rămânând tot timpul la un nivel constant al pasiunii, niciodată prea exagerat sau prea monoton, și-a angrenat întreaga familie care-i susține entuziasmul și pedalează alături de el. Tot timpul pe bicicletă, la concursuri, la teste, la evenimente de profil din țară și străinătate, explorând un nou traseu de cicloturism sau pur și simplu scriind despre acest subiect, Dan este în constantă legătură cu ultimele noutăți din domeniu, ultimele trenduri și ultimele tehnologii folosite la biciclete.
Orasul, nu comuna Panciu 🙂 stiu, e un oras micut, dar e oras, totusi 🙂