Îi place să spună că s-a născut pe bicicletă, însă…
Ultimii ani i-am simţit pozitivi în ceea ce priveşte ciclismul. Numărul de concursuri creşte, turele între prieteni cresc la număr, vânzările de biciclete sunt şi acestea pe o curbă relativ ascendentă. Partea şi mai bună este că sportul se diversifică şi nu mai avem doar şosea sau cross country sau downhill. Avem şi cicloturism din ce în ce mai des. Nu avem o definiţie clară a „cicloturismului” însă putem considera ca fiind cicloturism orice tură de bicicletă de la două zile în sus şi care implică transportul unor bagaje.
Însă transportul bagajelor pe bicicletă este o artă în sine. Există mai multe modalităţi, unele mai bune, altele nerecomandate, altele prea scumpe. Aşadar care sunt variantele prin care poţi să-ţi iei casa cu tine atunci când pleci într-o aventură de mai multe zile pe bicicletă?
Pe spate – Rucsacul
Rucsacul este prima şi cea mai evidentă opţiune. Aproape toţi avem un rucsac în casă şi desigur, de ce nu l-am folosi şi în cadrul unei excursii pe bicicleta. Alegerea poate fi bună, dar şi greşită. Aşadar să vedem care sunt avantajele şi dezavantajele.
Pentru confort maxim rucsacul ar trebui să fie special pentru bicicletă. Special înseamnă să aibă spatele foarte curbat în aşa fel încât să nu stea lipit de spatele tău. Motivul este ventilaţia. Existând acest spaţiu între tine şi rucsac vei fi mult mai bine aerisit, iar transpiraţia va fi redusă la minimum. Un alt avantaj al acestui tip de rucsac este structura. În general rucsacii pentru bicicletă dispun de un cadru mai rigid care ajuta nu doar la menţinerea formei sale ci şi la protecţia spatelui în cazul unei căzături. Tot la capitolul avantaje sunt compartimentele interne şi externe gândite special pentru biciclişti. Astfel în funcţie de model şi preţ avem compartiment special pentru burduful de apă, pentru obiecte sensibile la zgârieturi, pentru casca de ciclism etc.
Dezavantajele acestui tip de transport al bagajelor într-o tură de cicloturism este faptul că spatele tot va transpira indiferent cât de aerisită este zona. În plus pentru o tură mai lungă de 2 zile este greu să introduci într-un astfel de rucsac, în general de mici dimensiuni (25-30L), toate lucrurile de care ai nevoie fără a-l face prea „bulky” şi greu.
Nu în ultimul rând este total nerecomandat să cari în spate un rucsac prea mare, peste 30L. Aproape garantat în cel mult 2 zile de pedalat vei regreta amarnic că nu ai investit într-un portbagaj de bicicletă. Spatele va începe să te doară foarte tare, iar agilitatea ta va avea mult de suferit.
Câteva din opţiunile disponibile pe piaţa românească sunt:
- Merida 2947 la preţul recomandat de 185 lei;
- B’TWIN 700 la preţul recomandat de 169,90 lei;
- ERGON BA1-W L la preţul recomandat de 398,99 lei;
- Camelbak Scudo la preţul de 319,90 lei;
- MAVIC CROSSMAX HYDROPACK 8.5 la preţul recomandat de 479,90 lei;
- ENDURA 18L la preţul de 280 lei;
- TOPEAK Air 2 Core la preţul de 440 lei;
- Kellys Raft la preţul de 135 lei;
- GIANT CASCADE 2 la preţul recomandat de 529 lei;
- Cube Pure 11 la preţul recomandat de 280 lei.
Portbagaj cu instalare pe tija de şa
Aceste portbagaje sunt o invenţie foarte interesantă. Sunt folositoare în cel puţin trei situaţii: fie că eşti într-o tură mai scurtă ce nu necesită portbagaj care să susţină o greutate prea mare, ai o bicicletă full suspension pe care nu se poate monta un portbagaj normal cu instalare în zona butucului spate şi a tijei de şa sau ai o bicicletă normală, hardtail, dar mai performantă, mai de concurs, bicicletă al cărui cadru nu dispune de găurile necesare instalării unui portbagaj. Portbagajele cu instalare pe tija de şa sunt de două feluri: cu reglaj al distanţei faţă de şa sau fixe şi cu sprijin pentru buzunare laterale sau fără sprijin. Dintre cele mai solide de pe piaţă pe care le-am găsit sunt cele care pot susţine până la 15 kg. O asemenea capacita înseamnă că vei putea transporta bagaje pentru ture chiar şi de o săptămână.
Dacă doreşti să achiziţionezi un asemenea portbagaj trebuie să te asiguri că nu este prea scurt şi că platforma iese suficient de mult în afara şeii bicicletei pentru a putea pune acolo geanta, rucsacul sau cortul. Unele portbagaje permit reglarea acestei distanţe.
De asemenea majoritatea dispun şi de suporţi laterali în cazul în care vrei să instalezi coburi (de dimensiuni mai mici). Pe unele portbagaje aceşti suporţi pot fi demontaţi pentru a reduce din greutate atunci când nu ai nevoie de ei.
Cele mai performante portbagaje cu instalare pe tija de şa sunt cele pe care se poate instala automat o geantă. Situaţia asta o găsim doar atunci când portbagajul şi geanta sunt compatibile sau fabricate de acelaşi producător. Geanta dispune de o şină care culisează pe şina portbagajului. Acest sistem este folositor întrucât nu trebuie să te mai chinui cu chingi şi benzi velcro pentru a instala geanta. În plus sistemele mai avansate dispun şi de o cheie care asigură un plus de securitate atunci când pleci puţin de lângă bicicletă.
Câteva din opţiunile disponibile pe piaţa românească sunt:
- Cube Fast Click la preţul recomandat de 135 lei;
- Topeak MTX BeamRack E-type la preţul recomandat de 190 lei;
- RFR Klick & Go la preţul recomandat de 141,01 lei;
- Point CD28 la preţul recomandat de 110 lei;
- Blackburn Central la preţul de 219 lei;
- XLC RP-R06 la preţul recomandat de 130 lei.
Portbagaj normal
Portbagajul normal este cel pe care îl ştim cu toţii. Este cel care în partea de jos se instalează în găurile speciale din cadru din zona butucului spate, iar în partea de sus în găurile din ţevile seat stay. Acestea sunt de două feluri – cu susţinere pentru coburi şi fără susţinere. Dacă urmărim să plecăm în ture de cicloturism este nevoie desigur să luăm unul care susţine şi coburile laterale. Nu sunt prea multe de spus despre acestea întrucât sunt suficient de cunoscute. Trebuie menţionat doar că în cazul în care pe spate ai frână pe disc, aşa cum sunt mai toate bicicletele azi, tija stângă a portbagajului trebuie să dispună de degajarea specială pentru a nu se lovi de etrierul frânei. Unele portbagaje mai dispun şi de reglaj pe verticală pentru a obţine la instalare o poziţie cât mai orizontală a acestuia şi a bagajului.
Aceste portbagaje sunt robuste şi pot susţine o greutate mare. Astfel poţi monta pe ele nu doar două coburi laterale ci şi o geantă deasupra coburilor, sau poţi pune cortul. Limita superioară este de aproximativ 26 kg. Dacă ai de gând să pleci într-o tură şi mai lungă, care necesită şi mai multe bagaje, poţi apela şi la un portbagaj cu instalare în faţă, pe furcă.
Câteva din opţiunile disponibile pe piaţa românească sunt:
- XLC RP-R01 la preţul recomandat de 130 lei;
- Topeak Tourist Tubular DX la preţul recomandat de 190 lei;
- Portbagaj universal arcuit 26-28 ALU la preţul de 95 lei;
- Bontrager Backrack I la preţul recomandat de 135 lei;
- BIKEFUN Aluminiu 24-28 la preţul recomandat de 140 lei.
Portbagaj cu instalare pe ţevile seat stay
Acest tip de portbagaj este destul de rar întâlnit. De fapt este o invenţie relativ recentă, iar pentru Europa am întâlnit-o doar în oferta celor de la Thule. Acesta este un portbagaj destul de scump însă oferă posibilitatea celor care au o bicicleta full suspension să o folosească şi la ture de cicloturism şi nu doar la vale pe traseele de all mountain sau enduro.
Instalarea se face pe cele două ţevi seat stay ale bicicletei, iar susţinerea este total independentă faţă de restul bicicletei. Astfel suspensia va funcţiona la fel de bine ca înainte. Mai mult, întrucât toată greutatea bagajului se află pe roată / triunghiul spate al bicicletei performanţele suspensiei nu vor fi modificate. Portbagajul dispune de un reglaj special care îţi permite o instalare orizontală (aproape) indiferent de înclinaţia ţevilor seat stay. Un portbagaj precum THULE PnP poate susţine până la 25 kg în plan vertical şi 18 kg pe laterale (versiunea Tour) şi doar 25 kg pe vertical (versiunea Sport).
Singura opţiune pe care am găsit-o pe netul românesc este:
- THULE PnP TOUR la preţul de 419 lei;
- THULE PnP SPORT la preţul de 369 lei.
Remorca de bicicletă
Dacă ai ajuns să ai nevoie de o remorcă în turele tale de bicicletă înseamnă că ai devenit cicloturist adevărat. Acestea sunt cele mai încăpătoare fiind în stare să transporte până la 40 kg de bagaje suficient chiar şi pentru turul Europei. Acest tip de remorcă pentru bagaje se instalează în general în partea de jos a bicicletei în dreptul butucului roţii spate printr-un sistem „quick release” care permite o instalare şi demontare rapidă. Pe bicicletele de generaţie mai veche sistemul de cuplare este complet compatibil. Pentru bicicletele de generaţie nouă cu prindere thru-axle a roţii spate vei avea nevoie de un alt ax spate pentru a putea cupla remorca. Noi i-am găsit pe cei de la Robert Axle Project care oferă o soluţie pentru această problemă.
Avantajele acestor remorci sunt mai multe. În primul rând geanta cu care vin dotate are deschidere normală şi este încăpătoare de până la 65L. Într-o astfel de geanta îţi poţi organiza mult mai bine lucrurile, iar protecţia la ploaie este integrată la modele mai scumpe, nu vei avea nevoie de husă separată.
Dezavantajul este că întreg ansamblul bicicleta + remorcă este mai mare, mai greoi şi mai greu de manevrat mai ales dacă „dai cu spatele”. În plus atunci când călătoria ta implica şi deplasarea cu trenul, autocarul sau vaporul atunci vei avea de cărat şi găsit loc pentru 3 obiecte: bicicleta, remorca şi geanta. Însă dacă eşti deja la nivelul de „familie” remorca reprezintă cea mai bună daca nu singura modalitate de transport al bagajelor întrucât în geanta încăpătoare poţi pune tot ce au nevoie cei doi adulţi şi unul sau doi copii.
Singurele opţiuni pe care le-am găsit pe netul românesc sunt:
- QERIDOO CARGO Classic la preţul recomandat de 500 lei;
- Topeak Journey Trailer la preţul recomandat de 1.700 lei;
- VidaXL la preţul de 440 lei.
Acum că ai aflat care sunt opţiunile pentru transportul bagajelor pe bicicletă tot ce-ţi rămâne de făcut este să cauţi un traseu frumos de mai multe zile, să-ţi organizezi bagajul, să-ţi cauţi tovarăşii de pedală şi să iei bicicleta de coarne pentru o aventură în natură!
Weekend-ul se anunţă cu vreme bună!!
Îi place să spună că s-a născut pe bicicletă, însă în realitate s-a născut în București. Practic, se dă pe două roți din copilărie. Mai serios s-a apucat de ciclism din 1998 când, după ce și-a cumpărat primul MTB, s-a și dus la vârful Omu. Se mândrește că a fost primul care a făcut asta și până în ziua de azi așteaptă să-i confirme cineva... Lăsând gluma la o parte, Dan este unul din cei mai pasionați cicliști din România, la nivel de amatori. Rămânând tot timpul la un nivel constant al pasiunii, niciodată prea exagerat sau prea monoton, și-a angrenat întreaga familie care-i susține entuziasmul și pedalează alături de el. Tot timpul pe bicicletă, la concursuri, la teste, la evenimente de profil din țară și străinătate, explorând un nou traseu de cicloturism sau pur și simplu scriind despre acest subiect, Dan este în constantă legătură cu ultimele noutăți din domeniu, ultimele trenduri și ultimele tehnologii folosite la biciclete.
Sau mai este si sistemul asta disponibil : http://www.extrawheel.com/en/3/bicycle_trailer/
Da, intra tot la categoria remorci
Afirmatia „Nu avem o definiţie clară a „cicloturismului” însă putem considera ca fiind cicloturism orice tură de bicicletă de la două zile în sus şi care implică transportul unor bagaje.” este profund eronata. Cicloturism este si tura de jumatate de zi sau de o zi facuta pe bicicleta in scop turistic, recreativ, si nu sportiv sau utilitar. alta problema a articolului este ca prezinta rucsacul ca prima optiune, apoi coburile si in final remorca. In realitate, rucsac se recomanda la ture de o zi, si de regula cand nu mergi cu coburi. La ture de mai mult de doua zile, sau cand mergi cu coburi, precum si la cicloturismul de sosea, NU se merge cu rucsac, oricat de mic si usor ar fi el…. Iar portbagaje cu prindere pe tija de sa sunt bune de regula doar pentru ture de o zi, mai ales de sosea, in loc de rucsac, deci un procent relativ minor de ture cicloturistice… ar fi trebuit prezentate doar pe plan secundar, nu la paritate ba chiar inaintea portbagajelor „normale”. Si culmea este ca porbagajele de fata (lowridere) , atat de carcateristice cicloturismului de lung parcurs, nu sunt nici macar mentionate, desi se folosesc mult mai frecvent decat portbagajele cu fixare de tija de sa. Radu Mititean – director executiv – Clubul de Cicloturism „Napoca” (CCN)
Domnule director executiv Radu Mititean 🙂 , apreciem informaţiile suplimentare furnizate de Dvs. Tot la capitolul informaţii generale vă rugăm să oferiţi şi sursa definiţiei cicloturismului aşa cum a-ţi menţionat-o în comentariul anterior. În cazul în care este definiţia Clubului de Cicloturism Napoca, ne bucurăm. Potrivit specialiştilor noştri tura de jumătate de zi sau de o zi este tura recreaţională. Cât priveşte portbagajele de faţă, acestea nu au fost menţionate întrucât articolul este adaptat cicloturismului românesc. În 20 de ani de cicloturism nu am văzut mai mult de 3 portbagaje pe faţă. Desigur pe viitor lucrurile se pot schimba, iar noi chiar ne dorim acest lucru. Să vedem cicloturiştii cu portbagaje pe faţă poate deveni un nou ţel, iar aceste pot face subiectul unui nou articol, portbagajele. În rest opţiunile de transport al bagajelor pe bicicletă prezentate în articol sunt… opţiuni (modalităţi) aşa cum scrie şi în titlu şi nu recomandări aşa cum interpretaţi Dvs. În încheiere şi privind inclusiv restul comentariilor Dvs. apreciem că aţi subliniat odată în plus ce scrie deja în articol. Dan Mazilu – specialist cicloturism (SC)
Stimate domn Dan Mazilu,
Definitia cicloturismului nu are nici o legatura cu PERIOADA deplasarii.
CICLOTURÍSM s. n. Ramură a turismului în care deplasarea se face cu bicicleta. – Din fr. cyclotourisme.
https://dexonline.ro/definitie/cicloturism
http://www.le-dictionnaire.com/definition.php?mot=cyclotourisme
Apreciem tonl ironic la adresa „definitiei interne in cadrul clubului” 🙂
Si cu aceasta ocazie va invit la o tura cicloturistica de 2 ore in imprejurimile Clujului, cu prima ocazie pe care o aveti.
In plus, cicloturismul de poate face cu sau FARA bagaje – asta fiind in final la latitudinea fiecaruia.
(O persoana inalnita pe crestele Fagarasulu fara bagaje nu este turist?)
Multumesc,
Puiu (amator in cicloturism)
Stimati domni :))
Am fost in cateva ture de „cicloturism” in zona Clujului. A fost frumos si cu siguranta voi reveni.
Cat priveste (ciclo) turismul, am auzit foarte rar, daca nu chair deloc ca cineva sa-si numeasca plimbarea de o zi sejur https://dexonline.ro/definitie/turism
Dar acuma e drept, multa lume ii spune 4×4 si unui biet Fiat Panda de oras.
Cat priveste persoana din Fagaras de pe creasta pe care o intalnesti si nu are bagaje eu i-as spune inconstient nu turist 😉
https://dexonline.ro/definitie/cicloturism
CICLOTURÍSM s. n. Ramură a turismului în care deplasarea se face cu bicicleta.
Nu are nici o legatura cu durata activitatii.
va invitam la CLuj pentru o tura cicloturistica de 2 ore.
Puiu (amator cicloturism)