Acum citesti
Traseu – Vadu, Gura Portiţei şi retur

Multă lume consideră ca ture de bicicletă „frumoase” se pot face doar la munte însă adevărul e că ţara noastră este frumoasă cam peste tot, iar litoralul nu face excepţie. Cu atât mai puţin Delta Dunării care este cu adevărat fermecătoare. Dacă te afli întâmplător la mare şi ai şi bicicleta cu tine îţi recomandăm o tură care începe de pe litoral şi te introduce destul de adânc în Deltă.

Nu multa lume ştie, şi poate este mai bine să rămână aşa, că se poate ajunge la Gura Portiţei nu doar cu vaporaşul ci şi pe uscat. Partea bună este că nu se poate ajunge cu maşina ci doar exclusiv cu bicicleta sau pe jos. Traseul Vadu – Gura Portiţei este pe cât de înşelător de uşor pe atât de aventuros după cum vom vedea în continuare. Având o lungime de aproape 80 km dus-întors traseul este uşor din punct de vedere al diferenţei de nivel aproape inexistentă, însă căldura şi nisipul de pe drum pot stoarce şi ultima picătura de energie şi transpiraţie. Aşadar atenţie când se pleacă la drum, să aveţi la voi lichide din belşug (minimum 2L / persoană) şi hrana (de preferat batoane energizante).

La Vadu va trebui să ajungi cumva cu maşina însă cei care pot pedala mai mult se poate începe traseul chiar şi din Năvodari. Însă din Vadu începe macadamul. De aici eşti doar pe pietriş sau nisip. Locul de plecare este chiar în faţa unui mic magazin sătesc cu de toate aşa că înainte de start te poţi aproviziona bine. Magazinul este însă amplasat şi mai bine când te întorci ultra însetat din tură. Subsemnatului i s-a întâmplat.

Route 3,225,902 – powered by www.bikemap.net

Se pleacă pe asfalt însă în doar câţiva zeci de metri vei face dreapta intrând pe drum pietruit pentru a continua apoi pe beton de calitate acceptabilă. Mergi aşa pentru aproximativ 4 km până când betonul se termină. De aici începe drum de nisip, dar care este atât de bătătorit de la maşinile care circulă încât zici că-i asfalt.

Continui încă aproximativ 4 km până ajungi la cherhanaua Vadu Pescarilor. Aici, dacă ai nevoie de ceva reaprovizionare, este ultima şansă înainte de a intra în sălbăticie. Trebuie să fii însă atent la preturile „de lux”. O pauză aici poate fi binevenită la întoarcere după ce ai pedalat peste 30 km. De apreciat este doar varietatea mare de peşti oferiţi, nu şi preţurile.

OLYMPUS DIGITAL CAMERADe aici în acolo drumul este de nisip însă de o calitate decentă. Ocazional mai sunt zone cu nisip fin unde se pedalează mai greu sau trebuie să împingi puţin pe lângă bicicletă însă majoritatea drumului se desfăşoară pe nisip bătătorit şi pietriş. De-a lungul traseului vei întâlni destul de multe repere (marcate pe traseul GPS), surprinzător de multe pentru o zonă aparent sălbatică şi pustie, rezervaţia naturală Grindul Chituc.

La km 22 întâlnim o construcţie locuită care marchează traversarea peste un canal mare (canalul Sinoie / Edighiol) ce face legătura între mare şi Deltă. De aici pe partea stângă a drumului ne va însoţi priveliştea clasică a Deltei mulţumită lacului Sinoie pe pe malul căruia pedalăm. De aici drumul este în continuare de calitate foarte bună.

La km 28 ajungem la Periboina, a doua „gură” prin care Delta comunică cu marea, prima fiind canalul descris mai sus. Traversarea canalului se face aici exclusiv pe jos sau pe lângă bicicleta pe un stăvilar mobil (sau care era mobil acum 100 de ani) şi care împiedică trecerea de corpuri plutitoare mai mari decât o barcă. De aici drumul continuă pe plajă întrucât fostul drum de pământ/nisip este părăsit şi invadat de vegetaţie.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAAjunşi pe plaja vom putea pedala doar în măsura în care nisipul este suficient de tare, iar acest lucru variază de la metru la metru. Dar pentru că peisajul este deosebit şi nu suntem neapărat pe fugă putem parcurge cei 5 km pe lângă bicicletă (şi din nou încă 5 la întoarcere). Ba chiar putem face şi o baie! Drumul parcurs pe plaja se încheie la km 33 în dreptul unei case locuite temporar. Aici facem stânga şi avansăm din nou spre lacul Sinoie spre o altă casă de pescari.

OLYMPUS DIGITAL CAMERADacă până aici a fost ceva aventură acum începe sălbăticia maximă. Ultimii kilometrii până la Gura Portiţei îi vom parcurge pe bicicleta pe un vechi drum de maşină acum invadat complet de vegetaţie. Pescarii ajung la casa respectivă doar cu barca. Cu toate astea se văd totuşi cele două urme ale drumului sub forma a două potecuţe pe care le poţi desluşi pe sub vegetaţie. Oricum drumul este drept şi nu ai cum să-l rătăceşti. Dacă nu ai avut norocul să treacă cineva pe acolo înaintea ta în ziua respectivă vei vedea că sunt o mulţime de pânze de păianjen, cu tot cu păianjen, construite de-a latul drumului. Va trebui aici puţin curaj pentru a străpunge „jungla” aşa că poate cel mai bine este ca cel mai curajos biciclist să treacă primul.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAVom pedala prin acest desiş pentru aproximativ 3,3 km până vom intra pe un drum de ţară bun. Iar de aici doar încă 2 km până pe plaja din Gura Portiţei. Poate cel mai interesant acum este faptul că primul lucru pe care îl întâlnim când intrăm pe plajă este o toaletă mare cu chiuvete, wc-uri şi duşuri, numai bune pentru a ne curăţa de „animăluţele” culese de pe drum.

Drumul de întoarcere este desigur identic doar că în sens invers. Aşa cum am spus şi la început traseul nu prezintă nicio dificultate tehnica însă pentru ca are cu totul 80 km şi pentru că mai sunt porţiuni mai dificile cu nisip este nevoie de mai multă grija când stabilim ce alimente şi lichide luăm la noi. Însă poate cel mai bine ar fi să mai luaţi câteva bagaje la voi, poate şi un cort mic, şi să petreceţi măcar o noapte în Gura Portiţei, la un foc de tabără, dacă tot aţi ajuns până aici.

Statistici traseu (Google Earth)
Lungime: 80 km (dus-întors)
Diferenţă de nivel: 6 m
Timp de parcurgere: 6-8 ore
Altitudine maximă: 4 m
H maxim traseu: km 0
Rampă medie / maximă: 0%; 0,7%
Izvoare: magayine la start, finis si la Vadu Pescarilor
Nivel: uşor
Download track şi puncte de interes

Vezi Comentarii (31)
  • „Însă poate cel mai bine ar fi să mai luaţi câteva bagaje la voi, poate şi un cort mic, şi să petreceţi măcar o noapte în Gura Portiţei”

    Camparea este interzisa incepand inca de la Vadu, fiind in rezervatia Delta Dunarii. La Gura Portitei va puteti caza la casute pe plaja sau la pensiunea construita acolo.

  • Am incercat sa facem acest traseu. Din pacate nu am reusit sa ajungem pana la Gura Portitei. Am ajuns pana la podul mobil peste lacul Sinoie. Apoi am observat ca avem pana la toate rotile, am fost 2 persoane si ambele biciclete aveau rotile pline cu spini si camerele desumflate. Asadar aveti mare grija. Pentru mine ramane intrebarea, cum au reusit altii sa ajunga? Cate petice si caere de back-up au avut la ei? Va rog sa ma lamuriti cei care au reusit sa ajunga?

  • Salut,

    Noi am facut tura de Gura Portitei pe 2 Octombrie – 5 persoane.
    Am plecat la 6.30 din Bucuresti cu masinile si le-am lasat parcate in Corbu in fata primariei pe la 9 (nu am stiut cat e de lung Corbu ca le lasam mai la iesire :)).
    Drum prin Vadu – Grindul Chituc-Periboina fara probleme. Ne-a oprit o patrula de la rezarvatie care a vrut sa ne intoarca, ne-a amenintat cu amenzi de 3000ron/persoana, dar colegul lui ne-a facut semn sa trecem…
    Am intalnit un mistret care venea amenintator spre noi, dar cu vreo 20m inainte sa ajunga la noi a coborat in stuf.
    Dupa Periboina drum pe plaja – doi colegi au mers pe plaja pana la Gura Portitei. 3 am luat-o pe langa casele pescaresti si am mers prin stufarisuri.
    Ajunsi la Gura portitei tarziu, pe la 4.30 dupa amiaza – peste 7 ore. In conditiile in care am facut doar o pauza de masa si cateva de pene. Am facut baie rapid – apa ffff rece.
    Am spalat bicicletele ca erau pline de nisip.
    Am plecat pe la 17.30. Avand in vedere ca se innopta la 18.30, am hotarat sa o luam pe Grindul lupilor spre Sinoe – se iese mai repede din delta.
    Am ajuns cand se insera la trecerea pe baraj care era deschis. Fiind deschis, nu se putea trece pe el. Noroc cu pescarii care l-au trecut pe primul ajuns dintre noi (restul faceam la pene) si apoi i-a lasat barca cu vasle ca avea treaba. Restul ne-am trecut prietenul nostru.
    Apoi a urmat drumul pe intuneric prin padure cu 2 faruri la 5 biciclete – ceilalti nu le luasera ca nu credeau ca ne prinde noaptea.
    Am iesit pe la 21.00 din Delta pe drumul ce ducea spre satul Sinoe. Am ajuns pe la 22.00 la Drumul Judetean – in sat.
    De acolo drum intins spre Corbu 3 dintre noi, ceilalti au asteptat sa ii luam, avand prea multe pene.
    Pene – cat cuprinde. Unul dintre noi a facut cred 20 de pene. A schimbat 4 camere si a pus o gramada de petice.
    Eu nu am luat numai cativa ghimpi si am continuat fara sa schimb camere. Doar umflam din cand in cand. Cred ca am avut noroc cu bicicleta noua si cu cauciucuri mai cramponate, iar ghimpii fiind destul de scurti nu au ajuns la camera mea decat putin.
    Cred ca tura trebuie fecuta in Mai-Iunie cand Coltul Babii (ghimpele) este fraged sau bagat solutie anti-pana la roti. Altfel va intarzie foarte mult si prapaditi o gramada camere si petice.
    O tura grea, obositoare (pedalatul pe pleja ne-a stors mai rau decat o urcare de categoria 1), lunga, dar avem satisfactia ca am reusit sa o terminam fara pagube majore.
    Drumul de intoarcere pe Sinoe-Grindul Lupilor este mai usor dect cel pe Vadu – Periboina. Deci cine vrea o tura mai usoara sa o ia pe acolo, doar sa aiba noroc la trecere sa fie barajul inchis sau sa se descurce cu pescarii la treceri.

    Multumesc de articol – ne-a inspirat sa facem tura si ultima baie in mare pe 2015.

    Lucian Lepadatu

    • Este buna orice anvelopa offroad (nu slick) insa cel mai recomandat este sa ai substanta anti-pana in roti. Eu am avut noroc insa, dupa cum vezi din celelalte comentarii, pene se pot face foarte multe.

  • Salut! Eu am facut traseul asta de trei ori si nu am facut nici o pana! Consider ca tine de noroc dar si de factori tehnici cum ar fi: – calitatea si modelul cauciucului, presiunea din anvelopa, solutia antipana sau lipsa acesteia mai bine zis si, nu in ultimul rand, perioada anului! Recomand tuturor celor care vor sa faca acest traseu sa-si achizitioneze permis de acces in biosfera! Amenda e destul de mare!

    • Nu se poate sau nu se „mai” poate? Este vreun indicator nou care interzice accesul? Pana acum nu era. Tot ce trebuia sa faci era sa cumperi permisul de acces in Delta. Ce s-a schimbat la fata locului?

  • Am incercat in 2016 sa facem o expeditie de la Gura Portitei spre Sf. Gheorghe si am fost atentionati de catre politia de frontiera ca zona e inchisa. Ni s-a spus ca e zona protejata si atat. O varianta de a afla exact cum stau lucrurile ar fi un tel. la administratia biosferei Delta Dunarii.

    • Articolul acesta este despre traseul de la Vadu pana la Gura Portitei. Ce se intampla mai departe, spre Sf. Gheorghe, nu stim. Daca afli detalii suplimentare nu ezita sa le postezi aici. Multumim

  • Traseu proaspat facut. Vin cu cateva completari:
    1) incep cu un sfat. (!) MARE ATENTIE (!) la animale (serpi, soparle, broaste, pui de testoase). Daca vineri erau doar 2 serpi si o testoasa, calcate, duminica a fost macel din cauza pantofarilor care merg ca bezmeticii catre cherhana si pana la periboina. Este totusi o arie protejata si trebuie tratata ca atare. Chiar daca unora nu ne plac serpii si alte „lighioane”, trebuiesc protejate. Noi mergem la ei, nu vin ei la noi. Recomandare pentru viitor, sa se bucure si kinderii nostri de traseu.
    2) daca la cherhanaua Vadu intra o masina cu gabarit mare, acel drum cu nisip nu o sa mai fie atat de batatorit. Am patit-o si e cam neplacut sa iti derapeze rotile in nisip. Dan, la km 2.3, la bifurcatie, ai mers inainte, se poate merge si spre stanga pe drumul nisipos mentionat mai sus. Deci, aveti 2 variante.
    3) pe la km 25 ne-a iesit si un mistret in cale, asa ca atentie. Noi am iesit pe plaja pe un drum de masina si am revenit pe grind la cabana pescareasca.
    4) bineinteles, tantari la greu daca nu adie vantul catusi de putin.

    Have fun!

  • Ca sa o spun pe sleau si fara sa ma feresc de cuvinte, daca as avea putere de decizie, eu as interzice masinile in aria protejata! Asa ca sa ne bucuram de ea si in anii urmatori si noi si copiii nostri!

  • Am facut si eu tura saptamana trecuta. Destul de obositoare dar foarte interesanta. pentru succesul acestei ture recomand 3 lucruri:
    1. cauciucuri tari sau antipana. Eu mi-am tras schwalbe magic mary2.35 dar nu a fost o idee foarte buna. am scapat fara nici o pana dar am mers foarte greu si nu am reusit sa pedalez pe plaja din cauza crampoanelor care se infundau in nisip si incarcau roata. Practic ti-ar trebui niste slick-uri groase ( cel putin 2.2) sau un cauciuc fara dinti mari sau eventual unul vechi tocit. Daca stiam ca drumul pe plaja era asa de greu as fi riscat sa o iau pe drumul pe linga lac cu riscul de a face o pana. Coltii babei sunt destul de mici 4-5 mm si subtiri maxim 1 mm la baza. daca ai crampoane dese cam ii aduni in santuri. de asemenea marea majoritate sunt dupa canalul pereboina si pe plaja in Gura portitei. eu am scos 20 din slapii mei in cateva ore cat am facut o baie si plaja. Noi am fost trei si doar unul a avut probleme cu pana. prietena mea a avut cauciucuri vechi care erau „pietrificate” din cauza imbatranirii si nu a avut nici o problema. al treilea membru al echipei noastre insa a facut 5 pene. din fericire am reusit sa ajungem in Portita mai pe janta mai cu o pompa. dupa care da-i si scoate ghimpi din cauciuc .si dimineata am mai fgasit o pana.
    2. Pregatirea acestei ture trebuie facuta cu mare grija. in primul rand trebuie minim 4 oameni si distribuita greutatea intre toti in mod egal. oricum trebuie mers cat mai usor , absolut nimic absolut necesar nu trebuie luat. in caz extrem se poate sparge gupul in doua si o pereche se duce dupa ajutor si cealata sta in caz de un defect grav sau imping biclele. eu am facut greseala sa car camere, scule chiar si un cauciuc de schimb si am cazut in bot la Portita.
    3. trebuie sa-ti ungi bine lantul si pinioanele pentru ca mergi prin apa la un mment dat. apa sarata mi-a sters dura lube si seara aveam deja urme de rugina. singura care a rezistat a fost vaselina marina pe care o folosesc la barca. dar nu am dat cu ea decat in butuci fiind cel mai perfect captator de praf pe care l-am vazut in viata mea.
    in rest e cam ca orice trip prin natura. sunt copacei ( cu spini) in care te freci, e stuful pe care-l bagi in deraior etc. a si balega de mistret pe poteca. Eu inteleg ca e teritoriul lui, dar chiar in poteca ? si nu unu doua, zeci. am vazut ceva mistreti dar din fericire de departe.
    cel mai enervant insa sunt pantofarii cu masini care se plimba pe drum si pe care nu ai cum sa-i eviti si trebuie sa sari in tufisuri sa nu dea peste tine. exagerez ca merg incet, dar trebuie inteles ca nu exista decat „un drum” de fapt doua poteci late cat o anvelopa de masina pe care mergi. in rest natura virgina. cand vine pantofarul trebuie sa iesi in natura.
    Apa este o problema ca trebuie sa o cari dupa tine. sunt cateva case sau ceva de genul dar si ei aduc apa cu barca sau in spate asa ca nu prea poti sa te lipesti. sau iei pastile de purificare si bei din lac.
    Trackul gps a fost foarte bun si trebuie respectat cu strictete.
    Daca vreti sa va luati permis fie luati dupa net fie la intrarea in corbu dinspre Navodari se face dreapta pe un drum de beton ( care merge la corbu golf ) si este un restaurant la „papa in drum ” si acolo e o ghereta alba cu un automat. Noua nu ne-a cerut nimeni dar pentru 30 de lei nu merita sa te certi cu rangeri. Din cauza imigrantilor e bine sa aveti acte la voi .

    • Din ce am citit pe aici si pe alte blogurii inteleg ca de la Periboina e recomandat sa mergi cu bicicleta pe plaja .Spuneti-mi si mie va rog cam cati kilometri mergi cu bicla pe faleza (inteleg ca pe bicicleta pe langa bicicleta )pana ajungi la Gura Portitei si cat timp va luat voua de acolo . Anul viitor in primavara as dori sa fac acest traseu si caut persoane interesate .

      • Da. DUPA ce traversezi canalul Periboina pe deasupra ecluzei se merge pe plaja 5 km pana faci stanga si intri pe drum de pamant/nisip. De aici continui spre Gura Portitei inca 6 km. Nu stiu cum este de mers pe plaja din locul unde am facut eu stanga si am intrat pe drum. Posibil sa se poate merge in continuare pe plaja.
        Deci total 11 km. Timpul nu stiu sa ti-l spun, dar daca ai merge pe jos ai face in jur de 2 ore.

      • De fapt sunt doua posibilitati una sa o iei pe malul marii si sunt 5 km. A doua posibilitate este sa mergi in continuare pe malul lacului pe langa stalpii de tensiune. Drumul este plin de stuf si tepi. parerea mea proprie si personala este ca de fapt e mai bine so o iei pe acolo daca ai cauciucuri tari sa solutie antipana. Drumul pe malul marii este push bike si te roade. Esti deja obosit dupa 30 km de mers, e soare si trebuie sa mergi pe lang apa unde nisipul este ud si te tine cat de cat. daca sunt valuri … nu stiu ce sa zic. Ultima parte a drumului oricum e prin stuf si alte alea. Daca te duci in mai coltii babei sunt inca verzi si vegetatie mai mica. mie mi-a luat 2 ore ( cu pauze facut baie si schimbat sosete etc.) sa merg pe plaja.

  • Salut
    Spuneti-mi, cine stie, va rog, in acela vaporas ce merge de trei ori pe zi, se poate pune bicla? E voie? Sau pot merge cu vreo ambarcatiune la Gura Portitei cu bicla cu tot?

  • Salut
    Spuneti-mi, cine stie, va rog, in acela vaporas ce merge de trei ori pe zi, se poate pune bicla? E voie? Sau pot merge cu vreo ambarcatiune la Gura Portitei cu bicla cu tot?

  • Am refacut traseul si am urmatoarea observatie privind coltii babei. Ai nevoie de cauciucuri ca lumea. Am plecat nepregatit si am mers cu cauciucurile normale si nu am patit nimic. am luat cred ca o suta de gbimpi dar nu au ajuns la camera.la un moment dat ma opream si scoteam din cauciuc zeci, pana m-am plictisit de intepaturi. Deci secretul este un cauciuc de calitate si pentru orice eventualitate armuri antipana intre camera si cauciuc.

  • O super tura, Dan. De cand l-ai scris astept sa il fac si eu. L-am facut in 2 (mtb clasice), de la navodari din oras am facut 11-12 ore cu totul, dar nu ne-am grabit si am si ajutat alti 2 calatori sa isi repare lantul pe la jumatatea drumului. Eram singurii oameni prin pustiu, iar tocmai eu am avut o presa de lant pentru ei! Noi ne-am inteles la intrarea in rezervatie cu Paza, verbal, poate am vut noroc sau era intr-o pasa buna individul. Superbe locuri, dar de la Periboina, necitind comentariile de aici sau din alte parti, am mers neasteptat numai pe plaja, neexistand pic de alt drum, si mersul pe nisip a fost extenuant si extrem de frustrant. Barca am pierdut-o catre cazarea din Jurilovca, pentru ca se pare ca ultimele pleaca pe la 19, iar noi am ajuns peste 20:00. Foarte placut la restaurantul din complex, dar nu si tarifele din zona. Noaptea pe plaja a fost foarte rece si incomoda din lipsa de echipament (in ziua aia s-au atins si 34 grade C), iar invaziile scurte si brutale de seara si dimineata ale tantarilor ne-au facut praf 🙂 A doua zi n-am intors catre Navodari pe asfalt din Jurilovca, ceea ce nu recomand nimanui, pentru ca un Tir ne-a zburat de pe sosea de la curent, si pe amicul meu chiar direct in mijlocul benzii, dar au franat (fiu) masinile in spate si nu s-a intamplat decat cazatura aferenta. Asta era spre Mihai Viteazu, unde soseaua este construita ilegal de ingust si fara niciun pic de spatiu pe margine. Unii soferi se pare si ca sunt fix criminali liberi cu volan, atat pot sa zic, din moment ce tiristul a trecut la maxim 0,5m pe langa noi. Subuman. A fost o tura epica, in concluzie, iar locurile salbatice ne-au impresionat mult. Multumesc

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicata.

seven + seven =