Îi place să spună că s-a născut pe bicicletă, însă…
Nu putem spune că segmentul enduro îl vedem la tot pasul în România. Până la urmă mtb-urile din această categorie sunt mai scumpe decât mtb-urile de cross country și deci implicit mai rare. Însă chiar și așa, auzim și vedem enduro din ce în ce mai des pe la noi. În ce mă privește direct, eu însumi mi-am cumpărat un mtb enduro la finalul lui 2018, special să pot “băga” ceva aventură începând cu primele poteci dezghețate din 2019.
Însă documentându-mă pentru a fi în cunoștință de cauză atunci când am cumpărat-o, am văzut că este complicat să alegi bicicleta corectă de enduro, bicicleta care să ți se potrivească din multe puncte de vedere, de la stilul tău de dat, la potecile pe care vrei să te dai și la concursurile la care poate vrei să participi. Am observat că deși nu ai o bicicletă „bună-la-toate” există totuși mărci și modele cu care te poți descurca onorabil și la plimbare, dar și la un concurs.
Așa că în pregătirea noului sezon, am decis să publicăm o serie de trei articole dedicate acestei teme. Partea întâi o abordăm acum „Bicicleta de mtb-enduro ideală pentru aventură”. Partea a doua va trata subiectul bicicletei ideale mtb-enduro pentru race, iar în partea a 3a vom vorbi despre bagajul „corect” pe care să-l iei la tine într-o tură de mtb-enduro. La finalul articolelor vom publica și câteva exemple de biciclete potrivite pentru segmentul respectiv, alegând prețul celui mai ieftin model din gamă.
Vlad Bogdan de la Vertical Riding Romania, este unul din enduriștii pasionați, care a început să promoveze acest tip de aventură la altitudine, prin turele documentate pe care le face în țară și în străinătate. Am luat legătura cu el pentru a ne împărtăși câte ceva din experiența acumulată până acum.
Dar să începem cu începutul. Ce este enduro-mtb și de ce îți trebuie un mtb special pentru a face enduro? Până la urmă tot mtb este nu? Este, dar pentru enduro îți trebuie câteva componente mai speciale la bicicletă, ideal de avut nu doar pentru ca experiența să fie plăcuta, dar și pentru siguranța ta.
În primul rând bicicleta de enduro are suspensii (semnificativ) mai mari decât mtb-ul clasic de cross country. Dacă acesta din urmă oferă de la 80 la 120 mm de cursă, la enduro pornim de la 140 și ne oprim pe la 170mm. Motivul este simplu. La enduro viteza de deplasare la vale poate nu este mai mare decat la xc însă obstacolele și săriturile sunt semnificativ mai mari. De aceea ai nevoie de amortizare mai mare.
Apoi este vorba de geometria bicicletei. Dacă la cross country avem unghiurile cadrului mai apropiate de valorile unei cursiere, la enduro geometria este mai „relaxată”. În primul rând unghiul furcii (headtube angle) este mai mic, este mai „slack” cum se spune în jargonul de specialitate, pentru a permite roții față să treacă mai ușor peste obstacole. Apoi înălțimea de încălecare este mai mică, pentru a-ți permite să nu te lovești în cazul unei descălecări neașteptate.
Însă noi am împărțit bicicletele de enduro în două categorii: de aventură și de concurs, ambele categorii având particularitățile lor.
„Bicicleta de aventură trebuie să tindă spre trail bike, dacă nu cumva chiar să fie un trail bike”, spune Bogdan. „Adică să aibă suspensii de 150 mm față-spate dacă are roți de 27,5” sau chiar și doar 140 mm dacă e 29er”.
Geometria trebuie să fie mai „blândă” spune Bogdan. „Nu ca la bicicletele actuale de enduro, adică «slack and long», ci cu unghiuri ceva mai mari. De obicei trail-bikeurile au un reach ceva mai mic decât cele de enduro, cam cu până la 2 cm și sunt cam cu 2 grade mai puțin slack (furca e mai dreaptă). Cum se traduce asta? Cel mai probabil se cațără mai bine, dar nu sunt chiar la fel de stabile pe coborare, deși stabilitatea este dată și de alte piese, cum ar fi roțile.”
Un exemplu bun poate fi YT Jeffsy atât 27.5 cât și 29er-ul, un model foarte lăudat. „Eu m-am urcat pe el și îmi place”, spune Bogdan. „Are sub 14 kg (13.5 parcă fără pedale) pare ușurel și manevrabil, totuși suficient de lug cât să prezinte stabilitate la vale”.
Alte detalii legate de lungimea pipei sau lățimea ghidonului sunt treburi ce țin destul de mult de rider. „În funcție de proporțiile corpului și de obisnuință, unul preferă o pipă mai scurtă altul mai lungă. Practic astea eu le-aș încadra la bike fitting. Da, se știe că o pipă scurtă te ajută pe coborâre sau la manevrabilitate, dar la enduro vezi pipe de 50 (Sam Hill) sau pipe de 35 (Yoan Barelli), deși riderii au aceeași statură”, precizează Bogdan.
Un alt aspect important este legat de anvelope. La aventură poți merge pe ceva mai “light”, cu mai puțină protecție la pană. Viteza ta este în continuare mare, dar mai mică decât la un concurs, unde cauciucurile trebuie să fie super robuste. „La o bicicletă folosită exclusiv la concursuri îi poți pune anvelope de 1.100 grame, cum ar fi Schwalbe Magic Mary Super Gravity, ca să fii sigur că nu faci pană”, spune Bogdan. “Pe când la bicicleta de aventură poți pune un Magic Mary standard, folding, care are 835 grame. În felul ăsta la un set de cauciucuri, mai scazi 0.5 kg. Ideea e că la un concurs de enduro faci tot posibilul să nu faci pană și nu te interesează cele 0.5 kg în plus pe coborare. Ba chiar vor ajuta . La bicla de aventură și la turele de aventură nu te vei da niciodata lafel de tare și probabilitatea de a tăia cauciucul este mult mai mică”.
La detalii utile intră și opțiunea posibilității instalării bidonului de apă. Cadrele bicicletelor de trail/enduro sunt mai complicate și adesea nu este loc pentru montarea unui bidon de apă deși în ultima vreme, noile modele dispun de acest spațiu. Însă treaba asta este importantă pentru că îți permite să iei din spate, din rucsac, jumătate de kilogram sau mai mult, pe care îl poți căra direct pe bicicletă.
Legat de cât de mult vei folosi o astfel de bicicletă, un mtb de trail/enduro nu-l vei folosi doar la ture de 2-3 zile, sau chiar mai multe ci și la ture de o singură zi, cum ar fi turul Bucegilor, sau Iezer Păpușa cu urcare din Rucăr, sau dacă vrei să dai o tură în Postăvaru prin forțe proprii. „O astfel de bicicletă va fi ideală”, spune Bogdan. „80% din turele mele sunt de 1 zi și 20 % sunt ture sunt de mai multe zile. Din cei 80%, aproximativ 20-30% sunt ture de dat la vale în care fie am cablu sau shuttle cu care să urc înapoi, fie prefer să fac pushbike ca să ajung la coborâre. Deci nu petrec foarte mult timp în șa la aceste ture. Asta imi lasă 50% din ture făcute exclusiv în șaua bicicletei”. De aici rezultă și faptul că pentru a acoperi tot segmentul enduro, ai nevoie de două biciclete: una mai blândă si mai ușoară pentru aventură și una mai agresivă și mai robustă pentru concursuri, dacă te pasioneaza și asta.
La final rezumăm specificațiile importante pe care trebuie să le aibă un mtb de trail-enduro pentru a fi cât mai îndreptat spre aventură și mai puțin spre concurs.
- Suspensii: între 140 și 150 mm;
- Unghiul furcii (head tube angle): mai mare cu aproximativ 2 grade decât la mtb-enduro de concurs. Valoarea dictează cum trece bicicleta peste obstacole, dar și cât de manevrabilă sau stabilă este. O furcă mai „dreaptă” face bicicleta mai manevrabilă, o furcă mai „slack” face ca bicicleta să treaca mai ușor peste obstacole;
- Reach (distanța orizonatală de la centrul BB-ul până la top middle point-ul headtube-ului): mai scurtă cu aproximativ 2 cm decât la mtb-enduro de concurs. Valoarea dictează cât de manevrabilă este bicicleta. Mai scurt înseamnă mai manevrabil, mai lung înseamnă mai stabil;
- Lungimea țevilor chain stay: în jurul valorii de 435 mm. Această lungime dictează cum se comportă bicicleta pe traseu. Țevi mai scurte înseamnă manevrabilitate mai bună pe poteci tehnice, țevi mai lungi înseamnă stabilitate mai mare la viteză. Reach-ul împreună cu lungimea chainstay-ului dau manevrabilitatea;
- Tijă de șa reglabilă (dropper): obligatoriu. Tija de șa reglabilă (hidraulic) ajută foarte mult când ai de coborât pante abrupte, pentru că o poți lăsa jos, și ajută când ai mult de pedalat, pentru că o poți ridica;
- Roți: 27,5 inch sau 29er. Oricare mărime este bună la bicicletele mtb-enduro pentru aventură;
- Instalare bidon apă: avantaj dacă există;
- Greutate recomandată: în jur de 14 kg pentru un cadru M din aluminiu.
Îi place să spună că s-a născut pe bicicletă, însă în realitate s-a născut în București. Practic, se dă pe două roți din copilărie. Mai serios s-a apucat de ciclism din 1998 când, după ce și-a cumpărat primul MTB, s-a și dus la vârful Omu. Se mândrește că a fost primul care a făcut asta și până în ziua de azi așteaptă să-i confirme cineva... Lăsând gluma la o parte, Dan este unul din cei mai pasionați cicliști din România, la nivel de amatori. Rămânând tot timpul la un nivel constant al pasiunii, niciodată prea exagerat sau prea monoton, și-a angrenat întreaga familie care-i susține entuziasmul și pedalează alături de el. Tot timpul pe bicicletă, la concursuri, la teste, la evenimente de profil din țară și străinătate, explorând un nou traseu de cicloturism sau pur și simplu scriind despre acest subiect, Dan este în constantă legătură cu ultimele noutăți din domeniu, ultimele trenduri și ultimele tehnologii folosite la biciclete.