Merida Ride Disc 300 (2016)

Orice ciclist cât de cât informat a auzit de interminabila discuție despre frânele pe disc montate pe cursiere și despre decizia de a le introduce și în plutonul profesionist. După ce am avut ocazia să testăm frânele pe disc montate pe biciclete de ciclocros și gravel bike-uri, în redacție a ajuns pentru teste și o cursieră clasică echipată cu frâne pe disc: Merida Ride Disc 300.

Cui i se adresează această bicicletă

Merida Ride este o serie de biciclete din gama cursierelor proiectate pentru confort. Acestea au o poziție mai relaxată în șa iar cadrul este proiectat pentru a amortiza mai bine micile obstacole decât modelul competițional, Scultura. Nu trebuie însă să subestimăm modelul Ride! Atunci când lucrurile nu sunt foarte line, cum ar fi cursele de pavate printre care și celebra Paris-Roubaix, chiar și echipa Lampre apelează la modelul Ride pentru a obține cele mai bune rezultate.

Astfel, bicicleta se adresează celor ce doresc o cursieră comodă și plăcută, nu foarte agresivă ca geometrie. Echiparea cu frâne pe disc o face ideală pentru traseele montane, dar și pentru turele pe vreme rea. Frânarea net superioară în condiții umede cresc securitatea pe vreme rea iar uzura roților din cauza frânelor dispare. Echiparea Tiagra 2×10 oferă performanță suficientă pentru cicliștii amatori, chiar și pentru o eventuală participare la un concurs. Nu în ultimul rând, aspectul deosebit și rutarea internă a cablurilor o fac potrivită și pentru cei mai pretențioși atunci când e vorba de imagine.

Despre cadru

Cadrul Ride Disc arată foarte bine în realitate. Liniile sale sunt foarte frumoase, influența fiind dată de top tube-ul curbat și elegant, cu un fel de întăritură în capătul dinspre tija de șa. Headtube-ul este de tip tapered iar monoblocul este de tip clasic. Cablurile sunt rutate intern, ceea ce face ca bicicleta să aibă un aspect foarte curat. Cablurile rutate pe sub ghidolină ale manetelor noi Tiagra ajută mult în acest sens. Foarte interesantă este și rutarea internă a cablului frânei din față prin furcă, pe o distanță destul de scurtă, dar fiind astfel evitată prinderea accidentală a acestuia în roată. Tija de șa este de 27.2 mm, pentru un confort suplimentar.

Deși cursiera nu este un model specific cu capabilități off-road, cadrul și furca oferă spațiu suficient pentru anvelope de 28 și chiar de 32 mm. De asemenea, există prinderi pentru aripi de protecție. Furca este din carbon iar butucul față este cu ax thru, o surpriză plăcută. La coborârile virajate și pe urcările în forță zona din față a bicicletei se simte foarte rigidă datorită axului gros.

Prinderile pentru etrierele de frână sunt însă de tip Post Mount, niște prinderi Direct Mount ar fi fost mai mult decât binevenite, dar vorbim totuși de o bicicletă din gama medie spre joasă de prețuri.

În atelier, greutatea măsurată a cadrului a fost de 1780 g iar cea a furcii de 580 g, valori corecte pentru o cursieră din această gamă de preț. Rigiditatea cadrului măsurată este de doar 88.06 Nm/grad, o valoare destul de mică, dar partea bună este că astfel cadrul amortizează mai bine micile obstacole. STW (Stiffness to Weight Ratio) este de 49.5 Nm/grad/kg, de asemenea o valoare modestă.

Nu putem să trecem de cadru fără să amintim culoarea portocalie mată deosebit de frumoasă, deși s-ar putea să nu fie pe placul tuturor.

Despre echipare

Transmisia Shimano Tiagra 2×10 am mai întâlnit-o și pe alte biciclete și ne-a încântat, oferind performanțe foarte bune la un preț acceptabil. Pinioanele sunt 11-32, ceea ce indică în mod clar faptul că bicicleta este proiectată pentru munte. Împreună cu angrenajul FSA Gossamer 50-34 MegaExo, bicicleta primește rapoarte de transmisie suficiente pentru a urca orice pantă asfaltată fără prea mare efort.

Frânele TRP Spyre sunt de asemenea cunoștințe vechi și știm deja că ele, deși sunt mecanice, își fac treaba foarte bine. Acest lucru se întâmplă în mare parte și datorită sistemului prin care la frânare sunt acționate ambele plăcuțe înspre disc. Acționarea manetelor este foarte ușoară iar forța de frânare, cum e normal la frânele pe disc, este foarte modulabilă.

Roțile Merida Comp 22 Disc sunt destul de bune. Greutatea lor complet echipate este de 1340 g pentru cea din față și 2100 g pentru cea din spate, în total 3440 g. Ele sunt echipate cu anvelope Maxxis Detonator foldable 700x25c, anvelope care sunt rezistente în timp și oferă o performanță și aderență acceptabilă.

Restul componentelor sunt produse proprii Merida, dar ghidonul este foarte comod și nici șaua nu face mari probleme. Ghidolina neagră perforată dă un aspect elegant bicicletei.

Concluzii

Am testat Merida Ride Disc 300 atât pe plat cât și la munte. Ea se comportă la pedalat la fel de bine ca orice alt model din aceiași categorie, dar frânele pe disc fac deliciul coborârilor. Am ieșit cu bicicleta la munte, în condiții meteo vitrege. Am urcat și am coborât drumuri cu înclinații ce depășesc pe alocuri 20%. Pe urcare în forță nu am simțit cadrul ca fiind prea moale, de fapt transmiterea forței din pedale în roți a fost acceptabilă. Pe coborâre, bicicleta a fost stabilă și predictibilă, anvelopele Detonator fiind printre cele mai bune în gama lor de preț. Am trecut cu ea și prin porțiuni cu asfalt prost și chiar și printr-o zonă neasfaltată și acoperită cu noroi. Amortizarea vibrațiilor este foarte bună pentru un cadru din aluminiu și simpla înlocuire a anvelopelor cu unele de 28 sau chiar ușor cramponate ar putea foarte bine să transforme bicicleta într-un gravel bike.

Deși acest lucru se întâmplă rar cu o bicicletă nouă, în cei peste 200 km petrecuți în șa și cei 2-3000 m de altitudine urcați m-am simțit confortabil fără să fie nevoie să instalez pe bicicletă altă șa, alt ghidon sau altă lungime de pipă.

Recomandăm această bicicletă tuturor celor ce doresc o cursieră decentă, pregătită pentru munte, cu un aspect deosebit dar care nu doresc să investească în tehnologii prea scumpe.