Castigatorul concursului organizat de freerider.ro in parteneriat cu magazinul Bicishop se numeste Cosmin Hartie si este din Brasov. Acesta a fost anuntat de catre echipa freerider.ro si este asteptat vineri, 15.01.2010 la sediul Bicishop pentru a-si adjudeca premiul. Este vorba despre o pereche de butuci pe rulment pentru DirtJump, insa prin amabilitatea reprezentantilor Bicishop, acesta va avea posibilitatea de a-i schimba cu o pereche de butuci pentru Cross Country sau All Mountain, bineinteles in limita a 350 de lei.
Din toate articolele primite, cel trimis de Cosmin Hartie a fost cel care a punctat intr-un mod foarte original, articolul prezentand o bicicleta 29er, Kona Kahuna, un produs inca foarte rar intalnit pe piata de biciclete din Romania. Il felicitam cu aceasta ocazie pe castigator, dar si pe ceilalti participanti, care s-au straduit sa ne trimita articole cat mai bine lucrate.
Ramaneti insa pe faza : Freerider.ro va organiza si anul acesta, mult mai multe concursuri, cu premii importante!
Intre timp, va puteti delecta cu articolul trimis de castigatorul concursului, ce poate fi citit integral in cele ce urmeaza.
„Afara ploua. Toamna tarzie cu frig si ploaie mocaneasca , cu strazi ude si murdare pe care nu iti mai vine sa mai iesi cu bicicleta. Nici nu vreau sa ma gandesc ce este in padure. In afara cazului in care vrei sa colectezi pamant pentru florile de pe balcon nu este o placere sa te dai acum cu bicicleta.
Stau la birou fara sa am prea mult de lucru, criza avand macar din punctul asta de vedere un aer de dolce vita. Stau si caut pe internet oferte de bicicleta pentru prietenul meu Vlad. Toamna are macar avantajul asta: bike-uri mai ieftine.Dealeri incearca sa scape de stocul de anul asta si mai lasa din preturile care parca rad de salariile noastre romanesti.
Dupa o ora ma pierd deja printre Cube-uri, Cannondale’s, Merida, Trek-uri, Kone, Univega-uri si alte marci care se gasesc pe site-urile din Romania. Configuratii, tipuri de furci, roti, frane, cauciucuri; toate se invart in capul meu in cautarea celui mai bun raport pret calitate.
Bunul meu prieten Vlad nici macar nu merita atata bataie de cap din partea mea, insa este in propriul meu interes. Dupa ce i-am imprumutat vara asta de cateva ori Magellan-ul meu Pyxis a trebuit sa ii pun in vedere ca trebuie sa isi ia si el o bicicleta. Nu de alta insa dupa ce se intorcea cu ea de pe coclauri trebuia sa stau sa repar si sa reglez cam multisor la ea.
“ Daca dai n-ai “ zice o vorba din batrani si eu m-am hotarat sa o respect cu religiozitate. Nu este vorba de egoism, insa asa cum eu nu m-am dus in Turcia ca sa imi iau bicicleta asa poate si el sa nu isi ia mulinete si bete de pescuit noi pt urmatoarele 6 luni. Si in plus cum este el mare fan al mulinetelor Shimano nu ii strica sa testeze si divizia de componente de bicicleta.
Dupa ce mi-am facut o idee cam ce mai este disponibil pe piata incep sa ma concetrez asupra catorva marci. Intr-un final ajung si la Kona. Setez pagina web sa le afiseze in functie de pret si incep sa le iau la rand: Kona Lana’I, Kona Fire Mountain, Kona Fire Mountain Deluxe, Kona Blast, Kona Caldera……….. si ochii imi cad pe o bicicleta de care nu imi aduceam aminte: Kona Kahuna.
“Kona Kahuna, de unde stiu numele asta, sigur am mai vazut-o ….”. Dublu-click pe link si memoria primeste crampeiul de informatie de care avea nevoie pt a-si reveni:29R.
“Roti de 29 de inch…….”, raman pe ganduri in timp ce privesc poza bicicletei.
Adevarul este ca de mai mult timp ma tot intrebam cum ar fi sa merg pe o astfel de bicicleta. Binenteles ca citisem parerile pro si contra de pe forumuri, textele care infierau 29 r-ul si cele care il ridicau in slavi ca fiind urmatorul Mesia al mountain-bike-ului.
Insa altceva ma atrage spre aceasta bicicleta mai ceva ca Fata Morgana. Este amintirea unei excursii facute la inceputul verii cu vechiul meu bike de trekking impreuna cu gasca mea de ciclisti. Mai exact amintirea unei coborari de vreo trei kilometri facuta pe un drum de tara, care cu greu isi merita numele de drum.
Desi eu m-am opus luari acelei “scurtaturi” grupul a hotarat ca vom scuti cativa kilometri buni de mers pe sosea daca o luam pe acolo. Sarmanul meu Trekking Genesis a rezistat cu brio acestei probe de foc iar eu cand am ajuns jos, nu imi venea sa cred cat de usor reusisem sa trec peste bolovani si gropi mai ales la viteza pe care o prinsesem. E drept ca ma gandeam ce bine ar fii fost daca as fii avut cauciucuri mai groase si un cadru care sa nu vibreze asa de tare sub mine. Iar rotile in nici un caz nu mai erau la fel de bine de centrate cum fusesera de dimineata.
Si acum aveam in fata mea raspunsul la dorintele mele de atunci.Ironia faptului ca eu cautam o bicicleta pentru altcineva si acum eram pe cale sa imi cumpar eu una devenise evidenta , dar nu imi pasa. Ma uit la pret – 2700 de lei , redus de la 3200. Nu chiar ieftin dar nici exagerat, dar stai sa vedem ce se ofera la banii astia.
In primul rand e Kona si asta inseamna un cadru de foarte buna calitate, de fapt sunt constient ca aici se face diferentierea de pret intre un brand renumit si unul mai putin cunoscut. Gandul ma duce la Kona Kula al lui Stefan care are 6 ani de zile si absolut nici o problema.pana in ziua de azi.
Furca : Rock Shox Dart 3. Ei, ce sa-i faci, la banii astia pot sa zici mersi ca ti-au pus cea mai buna furca ieftina de pe piata. Si macar este Dart 3 iar asta se traduce prin toate “gizmo-urile” care caracterizeaza o furca moderna in ziua de azi : rebound , lockout, compresie. Din pacate pentru ea va fii prima care o sa fie schimbata cand bugetul o va permite.
Angrenajul este FSA Moto care arata extraordinar de bine cu finish-ul sau argintiu, culoare care mi-a placut intotdeauna la componentele de bicicleta.
Manetele, schimbatorul fata, lantul si pinioanele sunt toate Shimano Deore. Componente pe care le-am mai avut si pe alte biciclete si care m-au convins de calitatiile lor, mai mult decat suficiente pentru un ciclist amator. Asta cdaca nu te deranjeaza cateva grame in plus si un pic mai multa intretinere fata de piesele de top.
Ce imi place foarte mult este schimbatorul de pinioane. Noul Shimano SLX Shadow. E drept ca eu sunt un fan SRAM insa de mult vroiam sa incerc noua tehnologie de la Shimano si acum se pare ca voi avea ocazia.
Franele sunt Shimano M486 hidraulice pe disc. Arata ca vechile Deore, si daca sunt asemanatoare inseamna ca sunt un set ok , e drept ca fara prea multa putere de oprire insa durabile si de incredere. Ma gandesc ca pe un bike de cross-country o sa isi faca bine treaba .
Rotile sunt echipate cu jante Alex Rims EN24, butuc pe rulmenti Formula pentru roata de fata si butuc Shimano M475 (Deore in traducere libera) pentru roata de spate. In mod sigur nu o sa castige ceva premii ca find cele mai usoare sau mai bune roti de 29 de pe planeta asta insa cateva sezoane cred ca vor rezista cu brio, mai ales ca eu nu prea am obiceiul sa sar cu bicicletele mele.
In concluzie o echipare perfect functionala si de buna calitate desi nu o sa castige puncte la capitolul greutate.
Dar problema este cum stam cu finatele. Stiu ca in contul meu cam bate vantul insa am bani stransi pentru un nou calculator. Acum intrebarea este daca prefer sa fac sport sau sa stau pe calculator cu prietenii prin cine stie ce massive multiplayer online. Faptul ca pe zi ce trece pantalonii mei se inchid din ce in ce mai greu iar la curea folosesc gauri care denota o marire a circumferintei ma fac sa iau hotararea care ma va face fericitul posesor al unei Kone Kahuna.
Pun mana pe telefon si sun la magazin. Mai au doar o singura bucata si din fericire este marimea 18 care mie imi este numai buna . Slava Domnului.
Seara dupa munca si o scurta vizita pe acasa ajung la magazinul de biciclete. Patronul, un bun prieten, ma primeste zambind : “ Stii ca o sa fii singurul din oras cu 29R. Nu am mai vandut pana acum aici, doar la ciclisti din alte parti.” Deja ma simt ca si cum fac parte dintr-un club select, in care accesul se face numai pe baza de invitatie.
Bicicleta straluceste din fiecare unghi emanand aceea aura de bicicleta nou-nouta, dandu-mi aceea bucurie pe care am mai simtit-o doar in copilarie cand am mers sa im iau prima bicicleta impreuna cu parinti.
Mecanicul magazinului ma asigura ca a reglat bicicleta pana sa ajung la ei si este numai buna pentru un mic test ride. Ploaia de dimineata s-a oprit si drumul este destul de uscat asa ca nu pierd ocazia de a o incerca.
Incep sa urc o panta usoara si imediat se fac simtite diferentele dintre Magellan-ul meu cu roti de 26 si Kona. Acceleratia este mult mai lenta si dureaza ceva pana reusesc sa prind o viteza la care sa pedalez confortabil. Geometria bicicletei ma plaseaza cu centrul de greutate mai in fata iar rotiile mai mari ma fac sa ma simt ca pe o bicicleta de oras care a luat o doza putenica de steroizi.
Ajung in varful dealului transpirat si gafaind si imi reprosez in gandul meu lipsa de antrenament, orele suplimentare de la birou si burta care s-a format de la prea multe meniuri McDonalds. Sa impingi la deal un 29R nu este munca usoara, si ma gandesc ca poate bicicleta asta nu este chiar cea mai potrivita pentru mine.
Dar acum vine coborarea. Pe cealalta parte a strazii asfaltul este decopertat pentru a fii refacut iar echipele care se ocupa cu asfaltarea propabil au teminat lucrul ;utilajele sunt parcate pe trotuare si nu se mai vede nici un lucrator.
Strada este numai gropi si suprafata denivelata, o imitatie perfecta de drum forestier, parca anume facuta sa testez Kona-ul.
Incep sa prind viteza din ce in ce mai mare si nici macar nu incerc sa evit gropile si denivelarile, vreau sa vad ce poate sa faca bicicleta asta.
Rotiile mai mari parca ar vrea sa treaca peste orice, bicicleta fiind foarte stabila. Vibratiile sunt mult atenuate de cauciucurile Maxxis in ciuda faptului ca sunt umflate la presiune maxima. Furca imi da impresia ca nici nu lucreaza prea mult, rotiile facand parca toata treaba in a oferi o calatorie lina si parca un pic plictisitoare avand in vedere ca este un mountainbike.
In fata mea, la nici 10 metri, dupa ce iau o curba apare un sant sapat de curand. Un singur gand imi trece prin minte: frane noi. In mod sigur placutele nu sunt ”arse” si nu au capacitate de oprire optima. Insa spre bucuria mea franele se comporta nesperat de bine. Ma opresc repede , frana de spate chiar blocand roata care lasa o dara de cauciuc pe asfalt.
Ajung la magazin si dupa ce o achit incep sa imi setez bicicleta. Suporti de bidon pentru apa, o aparatoare pentru lant si un stop de spate sunt primele accesorii pe care le montez pe bicicleta.
Deasemenea mecanicul imi schimba lantul si pinioanele Shimano Deore cu un lant Sram si niste pinioane Sram mai usoare. Motivul pentru care am facut aceasta modificare este usurinta in exploatare a acestor lanturi . Posibilitatea de a le da jos usor de pe bicicleta inseamna ca pot fii curatate mai usor si mai bine decat cele de la Shimano.
Cantaresc bicicleta pe cantarul atelierului si greutatea de aproape 14 kg denota unul din dezavantajele unui 29R. La aceeiasi echipare propabil ca o bicicleta obisnuita ar fii avut cel putin un kg mai putin. Ma consolez cu gandul ca si asa am nevoie sa fac ceva mai mult efort iar un kg pot sa il pierd mai degraba din circumferinta proprie decat din greutatea bicicletei.
Pana acasa gonesc pe straziile pe care ploaia a inceput din nou sa cada. Ajung acasa plin de noroi si cu bicicleta murdara insa fericit de nou achizitie.”
Conditia pentru participarea la concursul Freerider, a fost crearea unui cont de membru in Comunitatea Freerider. Cel al lui Cosmin Hartie, poate fi gasit aici. Momentan, se pare ca nu a urcat poze in galeria foto, insa il vom incuraja s-o faca si sa ne prezinte chiar bicicleta lui 29er.
