Așa cum spuneam, după concursul de la Baia Mare, mă îndreptam spre Ghelari, județul Hunedoara, unde a avut loc Panorama Bike Tour, un concurs aflat la a doua ediție și care a reușit să adune peste 100 de concurenți. Organizatorii au oferit 4 trasee: 5 km pentru copii, 11 km la categoria Family, 30 de km pentru Hobby și 59 de km pentru categoria Race. Am ales variantă lungă, iar la scurt timp după start am înțeles mai bine de ce se numea așa concursul. Pe lângă faptul că este organizat în incinta pensiunii Panorama, traseul cel mai lung ne-a oferit cu adevărat o panoramă superbă asupra zonei dimprejurul satului Ghelari.
Cu putin timp inainte de start aflasem ca vom trece prin vestitul tunel care a fost inclus si in traseul de la DHS Maraton. Datorita faptului ca nu aveam niciun fel de far la mine, mi-am propus sa nu ajung singur la tunel, ma gandeam ca poate nimeresc cu cineva care are far. Astfel, pana la locul cu pricina am concurat alaturi de Simu Sorin si ne-am bucurat de un traseu foarte frumos. La un moment dat ma simteam ca la antrenament, mergeam amandoi intr-un ritm lejer, profitam de peisaje si de potecile amenajate de organizatori.
Datorita ritmului lejer nu a trecut foarte mult si ne-a prins din urma si Rica. Am format un grup de 3 si am ajuns impreuna la tunelul faimos, unde ce sa vezi, chiar asa, in afara de o luminita mica, nu aveai ce sa vezi! Amuzant a fost ca eram 3 oameni si niciunul nu avea far. Incet si timizi, am incercat sa pedalam pe biciclete avantandu-ne prin oceanul de intuneric si sa vorbim incontinuu pentru a stii unde suntem, sa nu ne lovim unii de altii. Erau momente cand habar nu aveam cat de aproape sunt de zid si ma opream din cand in cand sa intind mana. Uneori peretele era foarte aproape, alteori dadeam cu mana in gol. Momente mai interesante erau cand silueta celui din fata se suprapunea cu luminita de la capat si pur si simplu nu mai vedeam absolut nimic, in timp ce continuam sa pedalez. A fost o experienta interesanta si palpitanta.
Curand, ne-am apropiat suficient de luminita incat sa vedem calea. Odata iesiti din tunel, ma simteam ca intr-o baie cu aburi, datorita contrastului de temperatura dintre exterior si tunel. Am constatat ca urmaritorii nostrii aveau lanterne, iar aproape de iesirea de tunel erau aproape in spatele nostru. Asa cum imi propusesem de la inceputul cursei, dupa tunel era startul adevarat al concursului. Imediat dupa tunel a urmat o urcare sustinuta unde am prins avans fata de restul si m-am facut nevazut. Daca pana in acel punct traseul a fost mai lejer, iar peisajele au fost frumoase si placute, mai departe ne astepta partea mai dificila din traseu, care continea cateva urcari sustinute, chiar si cu 2-3 zone de push-bike. Stiind-ul pe Simu aproape, am continuat sa fortez pana la final din dorinta de a castiga si din frica de a fi prins de urmaritori. In cele din urma am trecut linia de finish cu un avans de 13 minute fata de locul 2 la general care a fost chiar veteranul nostru, Aurelian Raducanu, care la 48 de ani este intr-o forma incredibila la concursuri alaturi de noi. Felicitari Rica !
A fost un concurs organizat foarte bine, pe un traseu de-a dreptul deosebit, dar e drept ca am fost mai putin placut impresionati de premiile oferite de organizatori care nu incurajeaza performanta, dat fiind ca eu daca ajungeam si cu 2 ore mai tarziu, tot la fel as fi fost recompensat. Dar suntem optimisti si speram ca pana la anul viitor, organizatorii vor realiza ca pe langa aplauze si felicitari un sportiv are nevoie si de altceva pentru a face cat mai bine ceea ce face. Raman pozitiv si sunt bucuros ca am reusit sa imi indeplinesc planul de a ajunge la aceste 2 concursuri, multumesc oamenilor care au contribuit la acest weekend si multumesc echipei Racing Bike Pro Arad!
Material scris de către Sergiu Paraschivu, pe care îl puteți urmări și pe blogul personal
..”am continuat sa fortez pana la final din dorinta de a castiga si din frica de a fi prins de urmaritori”
..”am fost mai putin placut impresionati de premiile oferite de organizatori care nu incurajeaza performanta, dat fiind ca eu daca ajungeam si cu 2 ore mai tarziu, tot la fel as fi fost recompensat.”
Sergiulica tata mai da-te si din placere nu astepta premii de la organizatori altfel ai sa ajungi de la campion la 0