Traian Goga este redactor FreeRider.ro încă de la începuturile revistei…
Începutul acestei luni a marcat o premieră, cel puțin teoretică, în materie de ciclism urban românesc. Primăria Municipiului Cluj-Napoca a anunțat deschiderea primelor stații din sistemul de bike-sharing ClujBike ce va fi construit în întregime până în luna august a anului viitor. Până atunci, am reușit să aflăm care sunt coordonatele acestui proiect și ce obiective dorește Primăria din orașul transilvan să atingă prin acesta. Lista completă, în cele de mai jos.
Într-un act oficial, Primăria Cluj-Napoca scrie următoarele despre ClujBike:
• Este un proiect comun al Clujului cu Apahida şi cu Floreşti şi doresc ca şi pe viitor să dezvoltăm proiecte care să faciliteze transportul în zona metropolitană.
• Execuţia acestui proiect presupune atât construcţia de infrastructură urbană – piste de biciclete şi staţii de depozitare a acestora – cât şi dotarea cu echipamente – biciclete şi softul aferent funcţionării sistemului.
• Prin proiect se vor instala 50 de staţii self-service de biciclete, din care 43 în Municipiul Cluj-Napoca, 4 în Floreşti şi 3 în Apahida. De asemenea, vom pune la dispoziţia cetăţenilor 540 de biciclete (lista de staţii este ataşată).
• Vrem să aliniem serviciul de transport public urban la standardele europene, în scopul creşterii calităţii vieţii locuitorilor.
• Încercăm astfel să stimulăm folosirea bicicletei ca mijloc alternativ de transport, în rândul clujenilor, în vederea îmbunătăţirii mobilităţii urbane, reducerea traficului auto, dezvoltarea transportului ecologic, nepoluant.
• Prin încurajarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport cu bicicleta este promovată o forma de deplasare care implică un minim necesar de efort fizic, pretabil la toate categoriile de vârstă, cu implicaţii importante pe termen mediu şi lung la păstrarea sau îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei.
• Practic, din Floreşti şi până în Apahida, clujenii se vor putea deplasa gratuit, pe baza unui card emis la cerere care permite ridicare din staţie a unei biciclete şi depozitarea în punctul de sosire. Vom avea 6.000 de carduri. Sistemul va fi gestionat de două servere care se vor afla la Primăria Cluj-Napoca.
• Detalii tehnice ale proiectului:
– lungimea totală a reţelei amenajată este de 59,75 km;
– 18,8 kilometri de piste special dedicate bicicliştilor (separate fizic faţă de traficul auto sau pietonal), restul de 40,95 km de trasee adecvate circulaţiei bicicliştilor (trasee marcate prin semne de circulaţie, dar la comun cu traficul auto sau pietonal).
• Situaţia existentă a pistelor pentru biciclişti: aproximativ 12 km trasee sau piste marcate pentru biciclişti (nu intră în calculul celor 59,75 km).
• Tipurile de staţii: pentru 10, 20 şi respectiv 40 de biciclete – total de 1040 de locuri.
Detalii staţii
36 de staţii de de tip 20 1S (un stand pentru 20 de biciclete pe o singură parte a rastelului) = 720 de locuri
6 staţii tip 20 2 S (20 de biciclete amplasate pe ambele părţi ale rastelului) = 120 de locuri
4 staţii tip 20 2 S – 10 (rastel folosit doar pe o parte, pentru 10 biciclete) = 40 de locuri
4 staţii tip 40 1 S (rastel cu un stand pentru 40 de biciclete) = 160 de locuri
Staţiile pentru biciclete vor fi dotate:
Staţie 20 1 S = 10 biciclete
Staţie 20 2 S = 10 biciclete
Staţie 20 2 S -10 = 10 biciclete
Staţie 40 1 S = 20 biciclete
• Rezultate aşteptate: Număr mediu de utilizări zilnice ale sistemului (în decurs de un an): 5.000; Număr de persoane care renunţă la deplasări cu automobilul in favoarea deplasării cu bicicleta (în decurs de doi ani): 1000.
• Prin amplasarea staţiilor de biciclete în apropierea staţiilor de autobuz sau tramvai, oferă posibilitatea schimbării mijloacelor de transport, crescând astfel mobilitatea populaţiei.
• Licitaţia a fost câştigată de către asocierea SC VIACOR ENGINEERING SRL, SC RICO SRL.
• Termenul de finalizare este de 12 luni de la ordinul de începere a lucrărilor.
• În urma licitaţiei, valoarea acestui proiect va fi de 11.968.262,36 lei (fără TVA)
Detalii bani: Până acum, reprezentanţii Primăriei au afirmat despre acest proiect că 98% dintre cheltuielile eligibile urmează să fie suportate din fonduri europene, lucru corect, atâta doar că nu toate cheltuielile sunt eligibile. Bicicletele, cartelele şi semnele de circulaţie sunt cheltuieli neeligibile, adică aproximativ 600.000 de lei, ceea ce înseamnă că 11,128 milioane de lei provin din fonduri europene, 840.000 de lei de la Primărie.
• Studiul de mobilitate a relevat faptul că pentru transportul local bicicleta este folosită frecvent de doar 1,6% dintre clujeni, însă 29,2% dintre cei chestioni au exprimat o probabilitate cel puţin moderată în ceea ce priveste închirierea de biciclete din centrele specializate. Există o dimensiune semnificativă a potenţialului de creştere pe care implementarea proiectului sperăm să îl aducă în cadrul comunităţii cicliştilor din ZMC. (Studiul de mobilitate la nivelul ZMC realizat în 2010 de Addvances Consultancy Company).
Proiectul are şi o componentă de promovare de folosire a bicicletelor şi de educare a publicului (broşuri, panouri, un film de promovare a proiectului).
Traian Goga este redactor FreeRider.ro încă de la începuturile revistei și reprezintă una dintre vocile care contează în ciclismul românesc.
Clujul a trecut la Olandezi si nu stiam ???
Chapeau!
E precum sistemul din Viena.
Felicitari! 🙂
Sunt curios a cui este firma aceasta: http://www.catavencii.ro/Boc-sparge-bani-pe-pistele-de-bicicleta-ca-pe-pista-ma-sii_0_5293.html
As vrea sa stiu ce standarde folosesc pentru piste. De unde iau oameni cu experienta in constructia de infrastructura pt biciclete? De ce au ales biciclete unguresti? De unde cumpara rastelurile?
haters gonna hate