Din prima lecție în care explicam procedeul de bază al schimbării vitezelor, trebuie să reții un lucru foarte important, pe care unii încă nu îl aplică așa cum am avut ocazia să mai văd pe la concursuri sau de ce nu, ocazional în turele montane sau prin oraș: nu utiliza niciodată extremele foilor și ale pinioanelor în X! Asta înseamnă că nu este deloc sănătos pentru lanț, foi și pinioane să folosești foaia mare cu pinionul mare sau foaia mică cu pinionul mic, în ceea ce privește angrenajele cu 3 foi. În teorie, la angrenajele cu două foi și 10 pinioane, poți folosi toate vitezele, însă după cum am observat, schimbătoarele de foi din gamele entry-level nu au cușca suficient de lată, iar lanțul va freca în aceasta. De aceea, chiar și în cazul 2×10 este recomandat să folosești foaia mică cu pinioanele 1-7 și foaia mare cu pinioane 3-10.
Ambele variante îți vor oferi o plajă suficient de mare încât să nu te obosești prea tare sau să nu pedalezi cu o cadență nebună la vale. În principal, dacă ții minte această regulă foarte simplă, vei prelungi viața lanțului, a foilor și a pinioanelor.
Trecem acum la faza a 2a: schimbarea corectă în funcție de terenul pe care rulezi. Ți s-a întâmplat vreodată să începi să urci o pantă relativ abruptă apoi imediat ce te afli la baza ei îți dai seama că trebuie să te dai jos de pe bicicletă deoarece nu ai suficientă putere să pedalezi? Este cea mai des întâlnită greșeală pe care o văd la toate concursurile de Cross Country. Desigur, cei care nu se dau jos de pe bicicletă își dau seama de greșeală și schimbă în sarcină. Nu toate schimbătoarele pot tolera o asemenea forță, în special cele entry-level, iar mulți se aleg cu patină îndoită sau chiar cu urechea de prindere a schimbătorului ruptă. Iar cursa se încheie subit.
Important pe traseu este ca privirea ta să fie mereu în față. Așa vei putea anticipa mai ușor depășirile, vei putea urmări gropile sau denivelări alegându-ți astfel o rută mai rapidă și mai sigură însă vei putea vedea și când urmează o urcare serioasă. Pedalatul cu capul în pământ poate că-ți odihnește gâtul, însă nu aduce niciun beneficiu real. Încearcă să ții spatele drept, apoi capul va sta mai relaxat urmărind ce se întâmplă în fața lui. Anticipează! În funcție de cât de abruptă este urcarea, schimbă vitezele din timp. Dacă ajungi la baza pantei pe foaia mijlocie/mare și pe un pinion mic, cu siguranță nici nu vei mai avea timp să schimbi dar nu vei putea nici să pedalezi la deal așa cum ar trebui.
Este ușor de anticipat cât de abruptă va fi panta de urcat, dacă o analizezi de la bun început. Deja din momentul în care începi să te apropii trebuie să urci pinioanele (viteză mai mică), iar dacă lanțul se află pe o foaie mai mare, selectează din timp pe cea medie, apoi pe cea mică. Dacă faci asta progresiv, deja la baza urcării trebuie să te afli pe foaia mică și pe unul dintre pinioanele 1-3, în funcție de cum știi că poți pedala. De asemenea important este terenul pe care rulezi. Dacă este vorba despre pietriș sau porțiuni instabile, este bine să selectezi un pinion mai mic, spre exemplu pinionul 3. Dacă vei pedala cu foaia mică și cu pinionul mare vei urca mai ușor însă roata va derapa mult mai des, prin urmare îți vei pierde la un moment dat echilibrul și te vei da jos de pe bicicletă. Chiar dacă vei pedala ceva mai greu pe pinionul mai mic, ai siguranța că poți trece acea zonă în siguranță și pe bicicletă.
Înainte să te apropii de vârful pantei, deja trebuie să începi să schimbi pinioane în jos pentru a prinde viteză și pentru a te pregăti pentru ceea ce urmează. În funcție de nivelul de înclinație al pantei, eu încep să cobor lanțul pe pinioane cu aproximativ 20 de metri înainte de vârf, ca apoi, dacă terenul este drept, să trec imediat pe foaia mjilocie (valabil la 3×8/9/10) și să mai cobor câteva pinioane.
În cazul în care urmează o coborâre, trebuie să fii gata să schimbi pe foaia mare pentru a nu pierde timp. În orice caz, nu te opri imediat după ce urci dealul, deoarece vei pierde timpul câștigat pe bicicletă. Amintesc de această situație deoarece am întâlnit-o de asemenea la concursuri. Menține eventual o cadență mai ușoară dar continuă-ți traseul. În cazul în care evaluezi că panta este mult prea abruptă, poți sa te dai jos la baza acesteia și s-o împingi, dar nu uita să selectezi un raport ideal pentru atunci când te vei urca pe bicicletă la loc (de preferat tot foaie mică cu pinion 3). Dacă o lași pe foaie medie cu pinion mic, îți va fi greu să pornești repede pe bicicletă.
Poate că aceste informații par absolut firești pentru un ciclist experimentat, însă văzând ceea ce se întâmplă la concursuri, îmi dau seamă că încă sunt foarte multe persoane care nu schimbă corect, pierzând astfel mult timp, risipind energie inutil și distrugându-și sistemele de transmisie. Aplicați-le și veți vedea rezultatele imediat. Mult succes!
E foarte bine ca inca publicati informatii de baza.
Exact ce povestiti aici am patit si eu, dar, empiric, am reusit sa ma mai educ. Vreau sa zic ca se poate invata din greseli foarte bine. Faptul ca la concursuri multi sunt inca „clueless” denota si ceva ignoranta.
Oricum, foarte bine si intuitiv ati descris negocierea pantelor.
Misto articolul, desi treburile astea sunt oarecum logice, dar am vazut ca nu toata lumea le pune in practica. Iar cand cineva nu face chestiile astea elementare e bine sa ii spui, chair si la concursuri :).
Da este adevărat este același lucru ca si la camioane vezi ca vine panta(rampa)ai schimbat treaptă inferioară ca să nu pierzi puterea
Am o întrebare: pe un drum de pământ, ușor denivelat, dar relativ drept, abordabil la viteză mai mare, ce este recomandabil, să se folosească foaia mijlocie cu pinionul cel mai mic sau foaia mare cu un pinion mai mare (de ex, 5-6)?
Ca idee, pentru eficienţa pedalării, este bine să rămâi cât de mult pe cea mai mare foaie posibilă. Dar asta în condiţiile în care nu este recomandat, cel puţin la angrenajele triple, să se folosească foaia mare cu pinionul mare. Deci ar fi bine să rămâi pe foaia mare până la pinioanele 3, maxim 2, apoi să treci pe cea mijlocie. Explicaţia constă în braţul forţei, adică distanţa între contactul lanţului cu foaia şi axul de la pedalier, care este mai mare cu cât foaia este mai mare. Nu uita totuşi de cadenţă, pe plat este ideală o cadenţă cât mai apropiată de 90 rpm unde pedalatul este cel mai eficient.
Mersi, Horațiu!
toate astea sunt valabile in situatii de concurs;
noi nu concuram, deci nu ne propunem sa schimbam catre varful pantei si nici sa trecem prin toate vitezele pana sa incepem sa urcam