Categorii: Cape EpicRapoarte de cursa

Absa Cape Epic 2018 – Etapa 6. Songo sunt deja într-o ligă aparte, iar Dinamo-BikeXpert nu dau semne de oboseală

Ondrej Fojtik and Massimo Debertolis of team Wilier Force 7C 2 during stage 6 of the 2018 Absa Cape Epic Mountain Bike stage race held from Huguenot High in Wellington, South Africa on the 24th March 2018 Photo by Mark Sampson/Cape Epic/SPORTZPICS PLEASE ENSURE THE APPROPRIATE CREDIT IS GIVEN TO THE PHOTOGRAPHER AND SPORTZPICS ALONG WITH THE ABSA CAPE EPIC {ace2018}

(Album foto la finalul articolului)

Jaroslav Kulhavy și Howard Grotts (Investec Songo Specialized), au dominat din nou, câștigând foarte convingător etape a 6a, pe potecile din jurul orașului Wellington. Cu 2000 m urcare pe o distanță de 76 km, etapa nu a fost deloc ușoară, mai ales atunci când îi ai pe Cannondale Factory Racing pe urmele tale, pedalând din răsputeri să recâștige locul 2 la General.

Atacurile zilei au venit tot timpul și la intervale regulate. Henrique Avancini a început devreme. Canyon Topeak și Centurion Vaude nu au avut încotro și au trebuit să țină pasul timp de o oră când cei de la Cannondale au mărit viteza. Ritmul alert l-a determinat pe Nicola Rohrbach să se accidenteze.

După ce toată dimineața cei de la Investec Songo Specialized au pedalat la un nivel moderat, într-un final au trecut și ei la acțiune pe zona cunoscută drept „Green Mamba”, o cățărare lungă și foarte abruptă. Cannondale Factory Racing nu au reușit să țină pasul, așa că Jaroslav și Grotts au pompat la maxim pedalând fără nicio greșeală ultimii 35 km ai cursei.

Tactica celor de la Specialized a funcționat, demoralizându-i nu doar pe cei de la Cannondale ci și pe cei de la Canyon, mai precis Alban Lakata, care nu a reușit nici el să țină pasul. Ei au terminat pe 5, un loc mai jos față de Cannondale Factory Racing, care au terminat pe 4.

Jaroslav Kulhavy a fost mulțumit de cum a mers împreună cu partenerul de echipă Grotts, dar a recunoscut că maratonul nu este gata decât după ce vor trece linia de sosire de duminică, din Val de Vie. Totuși avansul lor este de peste 8 minute.

Fabian Rabensteiner și Michele Casagrande de la Trek Selle San Marco 2, și-au continuat evoluția constantă terminând pe doi, înaintea echipei Bull2 formată din Simon Stiebjahn și Tim Bohme. Trek este acum pe 6 la General.

Surpriza zilei a venit însă de la echipa sud-africana NAD MTB formată din Matthew Beers și Nico Bell. Se pare că și-au găsit în sfârșit ritmul, iar acum îl păstrează. În acest moment ei sunt pe trei în clasamentul special Absa African Men.

La feminin situația pentru locul întâi este neschimbată. Langvad și Courtney câștigă iar. Între timp însă, pentru celelalte poziții de pe podium, restul echipelor se luptă măcar să rămână în cursă. Problemele de sănătate și accidentările le forțează pe fete la maxim. Din acest motiv și Mariske Strauss alături de Annie Last, au terminat etapa abia pe locul 6.

În continuare Dinamo-BikeXpert 1 și 2 pedalează și rămân competitivi și în această etapă. Karina Bonța și Răzvan Jugănaru au terminat etapa tot pe 11, ca ieri, însă la General etape au urcat 44 poziții, în timp de Cătălin Sprînceană și Hans Comyn au terminat puțin mai bine ca ieri, pe 109, dar au urcat și ei la General 10 locuri.

„O zi foarte frumoasă azi, doar 23 grade și cer înnorat”, povestește Cătălin Sprînceană. „Etapă frumoasă cu peisaje frumoase. Am mers mult pe poteci și chiar prin curtea unor conace printre vii. Stăteau oamenii acolo la mese și beau vin în timp ce ne incurajau. Frumos.

În continuare multă potecă artificială, săpată de om. Din 76 km cred ca 80% au fost potecă azi. Nu înțeleg cum i-au făcut că erau săpați manual. Mulți oameni au muncit acolo. Și ieri la fel, zeci de km de potecă.”

„Etapei de azi i s-a spus „fun stage”, dar sincer nu știu de ce pentru că tot greu a fost”, mărturisește și Răzvan Jugănaru. „Multă potecă, dar pentru că în astea ultimele două zile lumea a tras tare, oboseala începe să se simtă și am văzut multe accidente. Noi am mers însă în limitele de siguranță. Pe final, pe ultimii 10 km, Karina mi-a spus că nu mai poate, dar chiar atunci prinsesem echipa de pe locul 7 sau 8. Așa că s-a mobilizat și am tras tare”.

„Altitudinea maximă nu e mare”, spune Karina. „Câteva sute de metri, dar te simțeai ca la 2000. Însă azi am avut și pădure și rădăcini și da, zeci de kilometri de potecă. Era ca la cross country, tehnice, ca într-un bikepark.”

Urmează ultima etapă la Absa Cape Epic 2018, a 7a. Concurenții au de pedalat 67 km cu o diferență de nivel de 2000 m. Lungimea nu pare mare, dar când te uiți la diferența de nivel, înțelegi că nu va fi ușor.

Dan Mazilu

Îi place să spună că s-a născut pe bicicletă, însă în realitate s-a născut în București. Practic, se dă pe două roți din copilărie. Mai serios s-a apucat de ciclism din 1998 când, după ce și-a cumpărat primul MTB, s-a și dus la vârful Omu. Se mândrește că a fost primul care a făcut asta și până în ziua de azi așteaptă să-i confirme cineva... Lăsând gluma la o parte, Dan este unul din cei mai pasionați cicliști din România, la nivel de amatori. Rămânând tot timpul la un nivel constant al pasiunii, niciodată prea exagerat sau prea monoton, și-a angrenat întreaga familie care-i susține entuziasmul și pedalează alături de el. Tot timpul pe bicicletă, la concursuri, la teste, la evenimente de profil din țară și străinătate, explorând un nou traseu de cicloturism sau pur și simplu scriind despre acest subiect, Dan este în constantă legătură cu ultimele noutăți din domeniu, ultimele trenduri și ultimele tehnologii folosite la biciclete.