Despre lăţimea jantei şi a anvelopei

Lăţimea reală a anvelopei este legată direct de lăţimea jantei pe care este montată şi de presiunea aerului.

Există nişte norme internaţionale care specifică modul în care se măsoară lăţimea anvelopei. Această normă se numeşte ETRTO (European Tyre and Rim Technical Organisation) şi defineşte parametrii de siguranţă şi de performanţă pe care trebuie să îi respecte combinaţia dintre o anvelopă şi o jantă. Chiar dacă are în denumire cuvântul European, norma se aplică pe plan mondial.

Astfel, pentru a măsura lăţimea anvelopei, ETRTO a stabilit lăţimea jantei pe care trebuie măsurată anvelopa şi presiunea de aer. Se ia în considerare că o anvelopă se întinde în primele 24 de ore după umflare, aşa că măsuratorile se fac după 24 de ore.

De exemplu, o anvelopă de 23 mm trebuie măsurată pe o jantă de 15 mm cu o presiune de 6 bar (87 PSI) după 24 de ore. Una de 28 mm trebuie măsurată pe o jantă de 17 mm la 6 bar după 24 de ore. Se măsoară doar carcasa anvelopei. Dacă aceasta prezintă crampoane pe lateral, acestea nu se iau în considerare. Până la urmă este responsabilitatea producătorului să indice dimensiunea corectă a anvelopei iar utilizatorii ar trebui să poată să o ia în considerare la alegerea anvelopei potrivite.

Pe de altă parte Crr scade odată cu creşterea lăţimii anvelopei. În graficul de mai jos se vede că rezistenţa este mai mică pentru o anvelopă de 25 mm faţă de una de 23 mm de acelaşi model.

Calitatea rulării creşte dacă atât jantele cât şi anvelopele sunt mai late

Calitatea rulajului este influenţată de mulţi factori şi nu poate fi redusă la un simplu număr. Este practic ceva personal, ce ţine de simţurile fiecăruia şi nu poate fi definită exact. Oricum, în general este vorba de confort şi de un raport viteză/efort cât mai bun.

Practic este vorba de volumul de aer. Mai mult aer înseamnă o protecţie mai bună la snakebite pentru că distanţa de la calea de rulare a anvelopei la marginea jantei creşte. Astfel, presiunea poate fi scăzută pentru un confort şi tracţiune îmbunătăţite fără a mări riscul de pană.

Cât de mult creşte volumul de aer dacă mărim lăţimea anvelopei sau a jantei cu 2 mm? Iată nişte măsurători:

Lăţimea	Variaţia lăţimii	Diferenţa de volum în mL	Diferenţa în procente
jantă de 17mm	Anvelopă 23–>25	144,25	15,0%
anvelopă 25mm	Jantă 17 –> 19	24,04	2,2%

Jantele mai late sunt mai aerodinamice

Multă vreme s-a crezut că o roată e mai aerodinamică dacă e mai îngustă pentru a reduce suprafaţa ei frontală, lucru care este adevărat dacă curentul de aer ar veni doar din faţă, dar lucrul acesta nu se întâmplă aşa în lumea reală.

S-au făcut multe cercetări pentru a îmbunătăţi aerodinamic roţile cu jante profilate şi au apărut unele concluzii:

1. Anvelopa este o parte importantă a ecuaţiei. Chiar dacă petreci mult timp pentru a proiecta roţile perfecte, la schimbarea anvelopei comportamentul în vânt se poate schimba dramatic.
2. Ce este importantă este forma jantei împreună cu anvelopa.

Concluzia surprinzătoare este că pentru un comportament aerodinamic bun la vânt lateral… janta trebuie să fie mai lată decât anvelopa. La curent de aer frontal comportamentul este mai prost, dar este îmbunătăţit în toate celealalte direcţii. În grafic sunt prezentate două roţi profilate de 40 mm cu aceleaşi anvelope de 23 mm montate. Curba albastră este a uneia cu janta de 19 mm lăţime, cealaltă fiind cu janta de 25 mm. O medie calculată indică o îmbunătăţire a efortului necesar rulajului cu 2,5 W între cele două roţi.

Dacă se montează însă anvelopă de 25 mm pe janta de 25 mm, graficul se apropie de cel albastru şi chiar mai rău, deoarece suprafaţa frontală creşte simţitor. Deci folosirea unei jante mai late pentru a îmbunătăţi aerodinamica este eficientă doar dacă anvelopa rămâne mai îngustă decât cel mai lat punct al jantei.

În concluzie, dacă se montează pe o jantă lată o anvelopă lată se anihilează efectul aerodinamic benefic al jantei late. Dar se poate ca scopul să fie altul, cum ar fi îmbunătăţirea confortului sau a rezistenţei la rulare.

Siguranţa perechii jantă-anvelopă

Din păcate nu toate combinaţiile sunt posibile şi recomandate. Anvelopa şi janta trebuie să fie compatibile.

Dacă se foloseşte o anvelopă prea lată pe o jantă prea îngustă, aceasta va flexa lateral şi există şanse mari de snakebite.

Dacă anvelopa este prea îngustă şi janta prea lată, forma obţinută este prea plată şi strică eficienţa la rulare şi calitatea rulajului. La MTB se poate întâmpla ca pe laterale crampoanele să vină permanent în contact cu solul chiar şi în linie dreaptă, deşi ele ar trebui să intervină doar în curbe. Practic crampoanele nu vor mai funcţiona cum au fost proiectate şi se poate pierde fie aderenţa, fie eficienţa la rulare.

Cea mai mare problemă însă este cea de securitate. Testele au arătat că o anvelopă îngustă pe o jantă prea lată are şanse mari să iasă de pe aceasta din mers. Normele ISO 4210 stabilesc lăţimile de jantă acceptabile pentru lăţimile uzuale ale anvelopelor.
În tabel se arată pentru o lăţime dată a anvelopei (coloana 1) ce lăţime a jantei poate fi folosită (coloana din mijloc pentru jante tip hookless, cea din dreapta pentru jante normale).

Exemplu: anvelopele de 23 mm pot fi folosite în siguranţă pe jante clasice de la 13 la 16 mm. Pe jante mai late de 16 mm nu pot fi montate anvelope de 23 mm în siguranţă. Pe de altă parte, o jantă de 21 mm acceptă doar anvelope de la 35 mm în sus.

Concluzii

O anvelopă mai lată pe o jantă mai lată oferă eficienţă mai bună la rulare şi confort sporit

O jantă mai lată îmbunătăţeşte comportamentul aerodinamic dar numai dacă se foloseşte o anvelopă mai îngustă decât aceasta

Ultimul cuvânt îl au de spus normele  care specifică în mod clar ce lăţimi de anvelope şi de jante pot fi combinate în siguranţă.

Sursa: mavic.com