O tură pentru peisaje: Lerești – Strâmtu – Mușuroaiele – Piscul Calului – Voina

Rar mai avem timp să facem și noi o tură, dar atunci când o facem, prefer să fie undeva pe sus, aproape de nori și cu peisaje magnifice. Iar acea tură urcă până la Stâna Strâmtu, apoi continuă către Dobriașul Mare, coboară la stâna Mușurioaiele și continuă cu un traseu tehnic pe creste până la Piscul Calului. Întreaga acțiune s-a desfășurat în zoan Câmpulung Muscel, aceeași pe care v-o recomandăm de câțiva ani încoace: este foarte aproape de București și de Brașov și are trasee variate, pentru toate gusturile și forțele.

Am plecat duminică cu un prieten, hotărâți să terminăm traseul într-un timp cât mai scurt. Urcarea începe în satul Lerești și este prima parte a traseului de la Trofeul Muscelului. Sau altfel spus, 60% din tură este aceeași cu prima etapă de la concursul 4 Munți. Ca și grad de dificultate, acesta este mediu spre greu. Începi cu o urcare de 10 km până la băncuță, locul fiind numit așa pentru că acolo se află o băncuță acoperită.

Această prima parte are o diferență de nivel de aproximativ 400 de metri, iar dacă ești antrenat, nu-ți va pune probleme.

De acolo va trebui să faci dreapta, căci dacă vei ține drumul înainte vei coborî înapoi în satul Lerești. Odată făcut dreapta începi iar să urci. Încă vreo 3 km, dar cu o diferență de nivel de vreo 370 de metri. Este cam brutală ce-i drept, iar pe alocuri s-ar putea să faci push bike. Nu pentru că n-ai fi antrenat, ci pentru că traseul este foarte abrupt și acoperit cu pietre de dimensiuni mai mari, pe care roata de spate va pierde aderența. Pentru 4×4 este ok, nu și pentru biciclete.

Odată ce ai trecut de această urcare, vei avea în stânga un drum spre stâna Strâmtu, pe care ți-o recomand. Sau dacă vrei să continui fără să pierzi timpul, ai în față o coborâre de vreo 2 km. Acolo vei avea ocazia să-ți tragi un pic sufletul, căci de abia acum începe adevărata urcare.

Asta se traduce printr-o altă porțiune de pushbike pe prima parte, cauza fiind aceeași: drumul este acoperit cu pietre destul de mari, iar aderența lipsește cu desăvârșire. De această dată, vei avea de urcat de la 1.200 la 1.570 de metri, pe o distanță de doar 4 km, aproximativ 100m pe kilometru. Așadar, înarmează-te cu răbadare și energie, căci merită. Odată ajuns pe Dobirașul mare, vei avea ocazia să faci fotografii: se văd Rucărul de sus, Piatra Craiului, Leaota, Barajul Râușor, Iezerul și multe altele care bag mâna-n foc că-ți vor tăia respirația, oricum afectată de urcarea până acolo.

Apoi urmează o dulce dar scurtă coborâre, până la aproximativ 1.500 de metri, spre Mușuroaiele Mici. Te poți opri la stâna de acolo pentru instantanee sau poți continua, atenție, pe drumul din dreapta spre Mușuroaiele Mari. De curând, s-a construit un nou drum acolo, care este foarte accidentat și care se întinde pe direcția înainte. Nu știu unde coboară, prin urmare, nu uita să faci dreapta după stână. Sau pentru propria-ți siguranță, întreabă-i pe cei de acolo cum se ajunge spre Piscul Calului.

De aici, traseul devine foarte tehnic. Ai doar urcări și coborâri scurte, majoritatea presărate cu rădăcini și pietre mărcile, care vor scoate untul din tine. Porțiunea de aproximativ 5 km este numa bună pentru un antrenament intens, iar în mare parte, vei pedala doar prin pădure și vei întâlni poienițe din timp în timp. Mirific! În principiu vei tot urca, dar foarte lin, până pe Vârful Călușul, la 1.580 de metri. Urmează apoi o coborâre către Vârful Calul, aflat la 1.531 de metri. Odată ce ieși în poienița cea mare, vei vedea că ai un singur drum la dispoziție, cel care te va duce către cabana Voina, aflată la 900m. Asta înseamnă o coborâre cu o diferență de nivel negativă de 600 de metri. Pe nici 4 km, așadar ține-te bine de bicicletă, căci coborârea este dură și nu iartă nicio greșeală. Atenție și cu frânele, se încing rapid, iar fading-ul apare inevitabil, în special în cazul frânelor entry-level sau a celor de Cross Country. Avid Elixir-urile 9 Carbon erau deja depășite, iar un miros persistent mă tot acompania. M-am oprit un pic ca să se răcească.

Ajungi la Cărprie, apoi lângă Cabana Voina, unde-ți recomand să bei un suc, eventual un Pepsi, căci Coca Cola nu au. Drumul înapoi către Lerești are 18 km, este pe asfalt și trece chiar pe lângă Barajul Râușor.

Diferența de nivel este de 1.870 de metri, iar noi l-am parcurs în aproximativ 3.5h. Distanța totală este de 44 de km. Dacă nu ești antrenat, ia în calcul aproximativ 5-6 ore pentru parcurgerea traseului. Iar dacă mai pui în cacul și opririle, poate 7, ceea ce-l transformă într-o tură de o zi. Însă merită fiecare rotație de angrenaj pe care o vei face.

Două sfaturi: nu uita să ai minim 1.5 litri de apă de persoană și nu face tura cu o furcă Lauf. Chiar ai nevoie de o furcă cu cartuș de aer și reglaj pentru rebound ca să nu trăiești la limită, așa cum am făcut eu.

Câteva secvențe:

Harta: