Seria de evenimente Clujul Pedalează s-a remarcat în puţinii ani de când există cu nişte evenimente organizate impecabil. Echipa de organizare foarte pasionată şi formată din ciclişti cu vechime, sponsorii puternici şi generoşi şi susţinerea locală din partea autorităţilor sunt nişte ingrediente de bază care asigură succesul deplin. Nu mai punem la socoteală şi numărul mare a iubitorilor de MTB din zona aceea a ţării, mulţi şi foarte talentaţi, dar şi pe cei veniţi din străinătate.
Aflat la a doua ediţie, maratonul se desfăşoară în staţiunea turistică Băişoara, la nici o oră de mers cu maşina din Cluj. Ca şi celealalte două maratoane din campionatul Clujul Pedalează (Banca Transilvania MTB Marathon powered by Vodafone şi Cluj MTB Marathon), de anul acesta şi concursul de la Băişoara are şi o zi de trail-running. Pentru MTB au fost pregătite două trasee, unul de 21 km şi unul de 53 km.
Ajuns duminică dimineaţa la ridicarea pachetelor, cel mai negru gând s-a îndeplinit: s-au adunat nori negrii şi a început ploaia torenţială. O rupere de nori care s-a oprit doar cu 20 de minute înainte de start. Am zis că tot e bine, că măcar avem şansa să apucăm traseul pe vreme bună până vine următoarea ploaie. Am coborât totuşi un pic presiunea în roţi până pe la 1.6 faţă de 1.8 cu cât merg eu de obicei.
Pe o urcare mai serioasă puţin pe dealuri însă, ce îmi era frică s-a întâmplat. O nouă rundă de torenţială, de data asta cu tunete, fulgere şi grindină. În multe zone curgea apa efectiv pe poteci. Impresionant, cauciucurile mele au făcut faţă fără probleme. Am pus pe mine foiţa de la 4Munţi şi i-am dat înainte. La un moment dat ne-am întâlnit cu nişte concurenţi clar mai slabi, am înţeles că după ce a început furtuna ultimii au fost redirecţionaţi să scurteze traseul.
Din păcate, la linia de sosire am aflat că organizatorii au oprit concursul din motive de siguranţă, astfel că nu vom mai face restul de traseu, oprindu-ne şi noi după 25 km. Pe mine m-a cam dezavantajat partea asta, strategia mea fiind să trag tare în ultima parte a cursei, dacă ştiam puteam să merg mult mai tare până aici. Dar asta este, cu trăznetele nu te joci şi cred că a fost o decizie bună, aşa că m-am consolat cu mămăliga cu brânză de burduf şi jumări de la organizatori, stinsă cu Ciuc Radler şi RedBull de la masa de hidratare.
Totuşi, cu toate că lumea a făcut acelaşi traseu, organizatorii au considerat corect (şi e corect) să facă clasamentele tot pe două categorii de lungime, astfel că au fost premiaţi separat cei de la tura lungă şi scurtă. Datorită întregii situaţii complicate, inclusiv cu ultimii care nu au făcut nici măcar traseul de 25 km complet, rezultatele oficiale au apărut doar după 5 zile.
Astfel, am aflat că am ieşit pe locul 9 la categoria 30-39 de ani cu 1:45:52, dar ştiu că puteam măcar 10 minute mai bine dacă ştiam că se termină aici… Dar aşa e la MTB, suntem pe munte, în natură, în sălbăticie iar aici orice se poate întâmpla, face parte din farmecul acestui sport… Voi reveni cu cea mai mare plăcere la al treilea maraton, la Gilău, de data asta pe un traseu pe care îl ştiu foarte bine.
După succesul incredibil pe care l-a avut organizarea Campionatului European de MTB anul acesta, în luna mai, la Cheile Grădiștei,…
Șaua bicicletei este un subiect sensibil, și la propriu si la figurat. Așa că este greu și pentru noi să…
Sezonul hibernal nu este deloc unul “mort”, pentru că este vremea concursurilor de ciclocros. Astfel, pe data de 12 ianuarie…
Vezi comentarii
Frumos articol! si eu folosesc tot Vredestein Spotted Cat pe spate, este un cauciuc cu o viteza si grip excelente , dar m-am gandit ca poate va ploua duminica si am pus Vredestein Black Cat Extreme, care pana la urma s-a dovedit excelent. Poteci faine sa ai!