Raport de cursă – Maratonul Vinului 2017

Sâmbătă 13 mai a avut loc la Urlați a 7a ediție a concursului de mtb Maratonul Vinului. Este un eveniment devenit deja tradiție, care atrage din ce în ce mai multi participanți la start. Ediția 2017 a fost de succes în primul rând mulțumita condițiilor meteo. Nu a fost nici cald, nici frig, nici uscat, nici umed. Dar și mulțumită bunei desfășurări a evenimentului de care au dat dovadă organizatorii.

Prognoza estimată cu câteva zile înainte nu spunea nimic bun, anunțându-se furtună exact în mijlocul concursului. Din fericire norul a trecut pe lângă Urlați, concurenții fiind mângâiați doar de câțiva stropi de ploaie, atât cât pe traseu să nu se facă praf. Au existat și două zone cu ceva noroi unde se pare că este cam tot timpul, dar a fost doar atât cât trebuie ca să se vadă că ai participat și tu la un concurs.

Formatul evenimentului este de tip cross country, lungimea traseului de concurs fiind dată de câte ture de 19 km alegeai să faci, pe fiecare obținând o diferență de nivel de 440 m. Au existat 4 categorii de concurs: 18 km, 36 km, tura lungă de 54 km și concursul copiilor de 4 km. La aceasta s-a adăugat Tura Family desfășurată în paralel cu concursul. Pentru 2017 traseul include o îmbunătățire: la km 6,2 o mini buclă, cu belvedere, pentru cei care aveau timp de admirat peisajul.

De pe site-ul organizatorului aflăm că „Traseul are startul și sosirea în fața Primăriei din centrul orașului Urlați. Prima provocare vine după numai 1,5 km, când se termină porțiunea de asfalt și începe prima urcare istovitoare pe un drum de pietriș care continuă până la punctul de alimentare aflat la km 5.5 si mai departe pana la km 7. La o altitudine de aproape 440 m, acesta este cel mai înalt punct al traseului, iar priveliștea este cu adevărat spectaculoasă. Până aici, panta are o înclinație medie de 5%, ajungând pe unele porțiuni la 15%.

Următoarea secțiune a traseului, în coborâre, șerpuiește spre Valea Nucetului pe un drum acoperit cu iarbă și pământ, presărat cu câteva urcări scurte și abrupte în zona dintre vii. La km 14, după o scurtă porțiune de asfalt, traseul începe să urce din nou, pe un drum de pietriș, pentru o ultimă cățărare de 2 km prin via Basilescu. Panta medie este de 7%, iar cea maximă de 12%.

Coborârea finală, pe un drum bolovănos, duce înapoi în Urlați, iar ultimul kilometru pe asfalt oferă un răgaz binevenit înainte de următoarea tură. (Un al doilea punct de alimentare se găsește la 1 km după zona de start/finish).”

Am mai participat în trecut la Maratonul Vinului, pe vremea când traseul principal era mai lung, nefiind nevoit să faci ture pentru a scoate o distanță mai mare, și recunosc că am fost puțin reticent când am văzut că pentru tura lungă trebuie să fac 3 ture de aproximativ 19 km fiecare. Mă gândeam că mă voi plictisi revăzând tot timpul același peisaj și aceeași oameni. Nimic mai greșit!

Toate cele 3 ture le-am făcut cu cea mai mare plăcere, iar motivele au fost mai multe. În primul rând nu era noroi, sau era foarte puțin, neglijabil. În al 2lea rând peisajul varia chiar dacă se repeta. Pentru că la mine o tură dura o oră, trecea prea mult timp. Dar cel mai important a fost faptul că, trecând de mai multe ori printr-un loc, reușeai să ții minte anumite detalii ale traseului. Te puteai arunca mai cu curaj la vale, pentru a mai recupera secunde, sau știai cât de mult mai ai de suferit la deal până în vârf.

Pentru multi traseul repetativ a însemnat că fiecare tură a fost mai bună.  Din păcate pentru mine nu a fost cazul întrucât în tura 2 mi s-a rupt lanțul și am pierdut câteva locuri până l-am reparat, iar în tura a 3a m-au încolțit crampele musculare, care m-au obligat să încetinesc ritmul. Treaba asta cu crampele este foarte frustrantă pentru că vezi că pe urcare ai pulsul mic, ești efectiv odihnit și poți forța, dar nu te mai ajută picioarele…

Organizarea evenimentului am simțit-o ireproșabilă însă nici nu mă așteptam la mai puțin de la BikeXpert Racing Team, ei având multă experiență pe această direcție, portofoliul lor de evenimente fiind bogat. Traseul de asemenea, marcat foarte bine cu panglică și vopsea pe pietre.

Traseul în sine îl găsesc a fi perfect pentru orice mtb-ist, cu antrenament mai bun sau mai puțin bun, având în vedere ca evenimentul are 3 distanțe la care te poți înscrie, după puteri. Traseul este perfect și pentru că nu este tehnic, decât puțin, foarte puțin, vorba aia. Personal, îmi plac traseele tehnice de concurs, cu coborâri abrupte și pline de stâncă sau rădăcini. Aici nu am avut așa ceva însă variația este foarte bună și, din când în când, nu strică să mai participi și la concursuri diferite.

Secțiuni tehnice în adevăratul sens al cuvântului, nu au fost, în schimb au fost zone lungi, la vale, foarte rapide, care pot fi considerate tehnice. O viteză și de peste 60 la oră pe offroad este periculoasă dacă nu ai simțurile super ascuțite în secundele respective. Alternanța de asfalt, cu macadam, potecă, urcare, coborâre, traversarea centrului orașului de mai multe ori, mi-a plăcut. Toate acestea, alături de vremea răcoroasă absolut perfectă pentru efort, au făcut ca ediția 2017 MARVIN să fie reușită.

Mi-a plăcut foarte mult și medalia de finișer, un dop de plută inscripționat MARVIN Maratonul Vinului 2017. Asta denotă entuziasm din partea organizatorilor. Faptul că se gândesc cum să integreze în concurs specificul viticol al regiunii este de lăudat, și nu doar să mai organizeze un concurs de dragul timpului pierdut.

O parte negativă a acestor concursuri este însă participantul în sine. În foarte multe locuri am găsit aruncate pe jos ambalajele de la gelurile sau batoanele energizante. Organizatorul face o treabă foarte bună după concurs, când strânge marcajul și face curățenie însă chiar și lui îi mai scapă unele resturi. Ideal ar fi ca fiecare concurent să aibă grijă de gunoaiele pe care le produce și să le țină la el până la primul punct de control, unde le poate arunca. Spre exemplu eu țin ambalajele folosite pe cracul pantalonului scurt. Stau perfect acolo și nu au cum să cadă. La finiș sau când treci pe la punctele de alimentare, le poți arunca. Nu este atât de greu.

La final de concurs 492 de participanți au terminat maratonul. Numărul de starteri a fost mai mare însă nu toți au terminat în timpul alocat. Categoria populară a fost 2 ture cu 36 km. Aici, în clasamentul General, locul întâi a fost ocupat de Cosmin Coliba de la echipa Piciu Team Iași, cu timpul de 1:36:33, locul 2 Alex Grozea de la Carbonbike – Bianchi cu timpul de 1:37:41, iar pe trei Lucian Cristian Ion de la Pelican Bike Tulcea cu timpul 1:40:22.

La traseul scurt 1 tura 18 km în clasamentul General, locul 1 a fost ocupat de Cristea David cu timpul de 48 minute și 47 secunde, Valentin Andronache de la XC Riders pe locul doi cu 50 minute și 9 secunde, iar pe trei Alin Toader de la CSCT Prahova cu timpul 54 minute și 38 secunde.

Traseul lung de 54 km a fost câștigat în clasamentul General de Alexandru Stancu de la Dinamo – BikeXpert Racing Team cu timpul de 2:18:46, locul 2 a revenit lui Ion Valentin Rosoaga de la Nomad Merida CST cu timpul de 2:18:52, aproape un foto finish, iar pe trei a sosit Filip Grigorescu de la Giant Team România, cu timpul de 2:23:24 ore.

La feminin General traseul lung a fost câștigat de Kubat Karina cu timpul de 3:15:59, traseul mediu a fost câștigat de Alexandra Vulpe de la Daimon Women Cycling Team cu timpul de 2:05:39, iar la traseul scurt câștigătoare a fost Daria Duca de la BikeXpert Racing Team cu timpul de 1:07:02.