Ghidul complet al scandalului din Federația Română de Ciclism

Probabil că am asistat, de mai bine de un an, la cea mai puternică bătălie care a avut loc recent în sânul Federației Române de Ciclism. Totul a început în 15 martie 2013, atunci când Carol Eduard Novak a câștigat presedinția acestui for, ceea ce a dus la puternice fricţiuni între persoane din fosta conducere a Federației şi ciucan, care au generat adesea situați care mai de care mai absurde.

Am avut parte de adunări generale, comunicate de presă, spargeri de site-uri și creeri a unora noi, demiteri și realegeri, organe paralele de conducere, campionate naționale multiple și așa mai departe. Mult haos, mai pe scurt, din care doar sportivii au ieșit pe minus, că au vrut sau nu. Lupta continuă, chiar dacă o parte a fost tranșată, dar o recapitulare a întregii povești poate oferi o imagine clară asupra ceea ce s-a petrecut.

Înainte de momentul alegerilor din 15.03.2013

Ciclismul românesc, de ani buni, trăiește din amintiri. Excepțiile sunt sportivii români care evoluează în străinătate (Andrei Nechita, Andrei Voicu, Eduard Grosu, etc,), dar niciunii dintre aceștia nu sunt produsul ciclismului românesc, deci ies din ecuație. Referindu-le la latura de performanță a acestui sport, situația era una cel puțin alarmantă, fără perspectivă, România având loturi naționale convocate când și când, cu rezultate la fel de aleatoare precum cronologia întrunirii lor. Cluburile sportive afiliate Federaţiei nu o duceau nici ele mai bine, însă nu vom dezbate acest aspect în articolul de față, căci acesta ţine, în cea mai mare parte, de gospodărirea/managementul propriu. În orice țară cu ciclism dezvoltat, Federația se ocupă de câteva aspecte, precum loturile naționale, campionatele naționale și, ocazional, asistarea unor sportivi și a unor cluburi, dar nicidecum nu are un rol fundamental în susținerea tuturor cluburilor de ciclism. Însă, în cazul de față, FRC s-a achitat, de-a lungul anilor, într-un mod cel puțin discutabil și de acest număr aparent limitat de sarcini, ceea ce a dus la o nemulțumire crescândă.

Figurile care au dominat FRC în ultimii ani au fost cele ale lui Vasile Selejan, care a ocupat funcția de secretar general, și a lui Ion Badea, în calitatea de președinte, fost șef al Biroului de Presă al Inspectoratului General al Poliției și purtător de cuvânt al S.C. NIRO ’95 IMPEX S.A. din 2005.

Andrei Nechita a ratat participarea la Campionatele Mondiale de Șosea, unde se calificase grație numărului de puncte adunate în respectivul sezon. Practic, Nechita mai avea nevoie doar să fie înscris la cursă, îndatorire care revenea FRC, însă de care forul nu s-a achitat, iar rutierul a privit mondialele de acasă. Printre alte acuze grave aduse conducerii respective se numără și o deturnare de fonduri de 650.000 de lei (aprox. 150.000 de euro), actualmente anchetată de către Direcția de Investigare a Fraudelor.

Continuarea articolului poate fi citită pe Velo Cafe