De ce să alegem o bicicletă specifică pentru femei?

Majoritatea producătorilor de biciclete au în colecția lor modele special proiectate pentru femei. Unii producători au mers chiar mai departe lansând modelele lor feminine sub o marcă nouă, cum ar fi Giant cu marca Liv sau Santa Cruz cu Julieta. Modificările aduse modelelor normale pentru a fi clasificate ca feminine depind de la un producător la altul și pot merge de la o simplă vopsea mai deosebită până la cadre concepute de la zero doar în acest scop.

Ciclistele au practic două posibilități la alegerea unei biciclete: fie aleg una specific feminină, fie aleg un model unisex într-o mărime mai mică, să li se potrivească. O să încercăm să explicăm care sunt principalele modificări aduse bicicletelor pentru femei și cu ce ajută acestea viitoarele utilizatoare. În prezentările noastre de produse noi sau teste am încercat mereu să detaliem pentru modelele acestea ce noutăți aduc, modificările pot fi găsite de obicei și în descrierea făcută de producător.

Cadrul

O mare parte dintre bicicletele pentru femei folosesc cadre special selectate. Astfel, dacă producătorii low și middle end obișnuiesc să folosească cadrele mărimi mici vopsite în culori mai vesele, producătorii de top se implică făcând și modificări în geometria și structura acestora.

Cea mai evidentă modificare este întâlnită la bicicletele de oraș și cele MTB din gama ieftină și reprezintă coborârea toptube-ului foarte mult la joncțiunea cu seat-tube-ul, astfel că acesta nu mai e orizontal ci e la un unghi foarte mare, aproape de cel al down tube-ului. La unele biciclete se poate ca cele două tuburi să fie chiar paralele sau să fie înlocuite doar de unul singur, mai solid! Modificările acestea vin pentru a mări mult standover-ul, aceasta fiind distanța dintre toptube și zona inghinală a utilizatorului când acesta stă în picioare deasupra bicicletei. Aceste cadre specific feminine permit și urcarea mai simplă pe bicicletă, fără să fie nevoie de o încălecare, uneori problematică dacă se poartă fustă sau rochie!

Dacă vorbim însă de biciclete performante, nu vom regăsi astfel de modificări radicale ci unele mai subtile, menite să facă bicicleta mai adaptată fizicului feminin. Se preferă astfel scurtarea pe lungime a cadrului, pentru un reach mai mic și o poziție mai puțin aplecată. Tot în acest scop se folosește și un headtube ceva mai înalt. Toptube-ul este mai înclinat în spate iar seat-tube-ul mai scurt. Monoblocul poate fi ceva mai coborât pentru stabilitate superioară. Se obține astfel o poziție mai relaxată și mai adaptată bazinului feminin.

Scurtarea cadrului duce la scurtarea distanței între roți și la pierderea de stabilitate, motiv pentru care uneori se alege și micșorarea unghiului furcii pentru o depărtare mai mare a roții din față, evitându-se astfel și atingerea acesteia accidental cu vârful pantofului.

Pipa folosită e de obicei mai scurtă, dar nu foarte scurtă astfel încât să strice comportamentul bicicletei. Ea nu va fi mai mică de 80 mm la șosea și XC de exemplu.

Ghidonul este ales de asemenea pentru confort superior dată fiind și distanța mai mică dintre umeri. La șosea sunt alese ghidoane mai înguste, cu drop și reach mai mic, adică modele ce au manetele de frână mai aproape și nu necesită o aplecare foarte puternică pentru a sta în drop-uri. La MTB se preferă ghidoane un pic mai scurte, eventual modele înălțate. Ghidolina și manșoanele folosite sunt în general modele confortabile, evident într-o culoare asortată.

Roțile la MTB sunt de multe ori mai mici, respectiv se aleg cele de 27.5 pentru că majoritatea ciclistelor preferă mersul în cadență și o pedalare mai ușoară. De asemenea roțile mai mici ajută la cadrele mici să se evite atingerea roții cu pantoful.

Transmisia e de obicei aleasă într-o variantă axată mai mult pe cadență decât pe forță. Sunt folosite brațe mai scurte pentru angrenaj, de 170 mm sau chiar mai mici iar rapoartele sunt ajustate. Astfel, la șosea vom regăsi angrenaje compacte sau mai nou chiar subcompacte cu casete de pinioane ce merg până la 30 sau 32t. La MTB de asemenea se preferă foi mai mici, inclusiv la sistemele 1x unde regăsim foi de 30 sau 28t.

Frânele alese sunt de obicei modele ajustabile, cu manete mai mici care se pot apropia suficient de ghidon, degetele și palmele fetelor fiind ceva mai scurte. Atât la șosea cât și la MTB, manetele mai scumpe au posibilitatea de ajustare a reach-ului. La șosea există și unele modele de manete mai mici, specific feminine.

Șaua este un alt element important care este personalizat pe bicicletele feminine de top. Anatomia bazinului feminin e diferită, cu oasele mai depărtate, motiv pentru care producătorii de șei au dezvoltat multe modele specifice, mai late în spate, unele cu canale sau tăieturi pe mijloc pentru a evita compresia zonelor moi.

Culoarea este un aspect extrem de important pentru publicul feminin iar modelele specifice vin în general în culori mai vesele, cu componente asortate atent și în nuanțe rare pe bicicletele unisex cum ar fi roz sau mov.

Greutatea bicicletelor feminine nu e mai mică, așa cum se tinde să se creadă. Nu există nicio reducere semnificativă față de un model unisex de aceiași dimensiune. Cu cât bicicleta e mai performantă și mai scumpă, cu atât va fi mai ușoară, în special dacă folosește cadru din carbon și componente de top.

Merită deci investiția într-o bicicletă specifică pentru femei sau e de preferat să alegem una simplă, unisex, în mărime mai mică? Răspunsul e dificil și diferă de la caz la caz, unele femei nu agrează toate aceste modificări de geometrie și preferă poziții sportive, altele nu ar putea trăi fără. Într-un final ce e important e ca bicicleta să se potrivească scopului pentru care a fost cumpărată și să fie în mărimea potrivită și corect ajustată. Tendința la cumpărături a fetelor însă este alta, așa că producătorii au avut grijă să lucreze pe partea de imagine astfel ca atunci când ciclistele intră în magazin, să se îndrăgostească direct de modelele pregătite pentru ele!