Citybreak: Vulcanii Noroioşi, Buzău

Am hotărât, după o lungă perioadă de timp, să revedem vulcanii României. Să comparăm şi să vedem dacă, în principiu, s-a schimbat ceva. Tot auzim de pe la televizor de minunăţiile care ne aşteaptă acolo, minunăţii ale naturii, bineînţeles, însă noi am fost mai mult interesaţi de minunăţiile cu privire la schimbările organizatorice. Dacă există un ghid sau, cel puţin, dacă e cineva care să-ţi explice, dacă drumul e bun şi dacă există vreo tendinţă de întreţinere a acestor comori. Răspuns unanim NU.

Drumul e prost, indicatoarele din Buzău până la vulcani aproape inexistente, ghidul e un fel de tăietor de bilete la intrare (bilet pentru care nu primeşti niciun bon fiscal), şi care te avertizează doar să nu bagi mâna în nămol că nu face bine. Probabil e prea plictisit de atâţia copii care s-au mânjit pe la ochi şi, după care, s-au plâns că-i ustură. Cât despre organizare, e de genul ’în incintă calci pe unde vrei’. Dacă ai chef să-ţi pui amprenta piciorului pe vreun con vulcanic, pe care mama natură s-a chinuit să-l facă într-o perioadă lungă de timp, poţi să o faci fără grijă. Nimic îngrădit, nu tu plăcuţe cu detalii, ce mai, la fel ca înainte, doar că acum, prin intermediul reclamelor despre turism, împingem lumea de la spate să se ducă să-i vadă.

Un început de articol promiţător, nu?! Mai ales că ne propusesem să te convingem să vizitezi locul, nu să nu mai calci în viaţa ta pe acolo. Am hotărât să-ţi spunem dinainte ce e mai rău, ca după, să nu ne tragi de urechi.

Cu toate acestea, rezervaţia Vulcanilor Noroioşi, situata in Buzău, este una dintre cele mai bizare şi frumoase zone de la noi din ţara. Majoritatea turiştilor, care se întorc de acolo, işi povestesc experienţa, ca şi cum ar fi fost pe luna. Şi pe bună dreptate. Dacă în ’60 NASA şi Neil Armstrong ar fi ştiut de existenţa acestui loc, n-ar mai fi cheltuit atâţia bani să improvizeze un studio selenar ca să simuleze o aselenizare, ci ar fi venit direct la Berca, Buzău. Glumim bineînţeles, dar asta nu înseamnă că glumim şi când facem comparaţia între suprafaţa lunii şi vulcanii noroioşi. Trăieşti un SF în toată regula, peisajul fiind atât de puternic, încât ai putea începe să simulezi lipsa de gravitaţie cu mişcările tale.

Zona vulcanilor din Berca este împărţită în două mari porţiuni:

Pâclele Mici, este zona cea mai vizitată a Vulcanilor Noroioşi, oarecum amenajată. Aceasta îţi oferă posibilitatea să-ţi parchezi maşina aproape, să achiziţionezi suveniruri făcute din noroiul vulcanilor şi să mai afli câte ceva despre formarea lor întrebând tăietorul de bilete.

Pâclele Mari, sunt ceva mai departe de cele mici (aprox 1 km). Pentru ele, însa nu există niciun însemn special. Undeva la aprox 700 de metri de drumul principal, doar o casă,  gen hambar, şi o parcare privată anunţă existenţa lor.  Aceşti 700 de metri sunt într-o uşoară urcare, probabil de aceea nu multă lume se încumetă să vină aici. Dar la capătul drumului ai parte de un spectacol mult mai impresionant decât cel oferit de Pâclele Mici. Conurile vulcanice sunt mai mari, noroiul este aruncat şi la peste un metru înălţime, oferindu-ţi o recompensă binemeritată ca urmare a efortului depus. Mirosul de sulf şi gaz metan este destul de pregnant, aşa că este recomandat să nu fumaţi sau să aprindeţi flacără în această zonă.

Împreună, cele două arii vulcanice, formează o destinaţie turistică inedită, o perlă noroioasă a României ce poate fi valorificată la mai mult decât este acum.

Mă întreb, dacă nu cumva faptul că avem o diversitate peisagistică  aşa mare,  nu ne poate impune ca destinaţie turistică importantă pe harta Europei. Poate din cauză că avem atât de multe bogăţii, turiştii străini nu ne pot indentifica cu un anumit lucru, cum e Elveţia indentificată cu Alpii, Germania cu pădurile, Finlanda cu lacurile ş.a. Însă până să demonstrăm acest lucru, ar trebui să scoatem din calcul întâi posibilitatea ca aceştia să nu vină din cauză că nu le oferim condiţii.

Mai poţi vizita în zonă:

Focul viu de la Lopătari, Tabăra de sculptură de la Măgura, Barajul Siriu, Cascada Casoca, Trovanţii.

Fapte:

Cel mai mare vulcan noroios din lume a erupt în 2005 în Indonezia omorând 14 persoane. Cantitatea zilnică de noroi eliminată ar umple 50 de bazine olimpice de înot.
Gazul metan este cel care împinge apa la suprafaţă iar în contact cu argila formează cantităţile de noroi eliminate. Acestea vin de la 3000 m adâncime.
În Europa, vulcanii noroioşi pot fi găsiţi doar în Italia, SE Ucrainei şi România.
Termenul de Vulcan vine de la zeul roman Vulcan, care era zeul focului şi al fierului.
O caracteristică, aproape unică a vulcanilor noroioşi din România, este aceea că noroiul eliminat este rece.
Mare parte din vulcanii noroioşi de pe Terra nu reprezintă un pericol pentru oameni.