Test – anvelope fat Bontrager Hodag

Sezonul hivernal bate la ușă așa ca și noi am scos la plimbare echipamentul specific de zăpadă. Încă nu este prezent chiar peste tot, materialul alb și rece, dar pentru teste am avut câteva locuri speciale pe care le-am frecventat special pentru a găsi zăpadă. Hodag sunt primele anvelope fat construite de Bontrager și fabricate special pentru a rula pe zăpadă. Gumele sunt disponibile momentan în dimensiunile 26×3.8 și 27,5×3.8. Testate au fost cele cu dimensiunea de 27,5 inch instalate fiind pe un fabulos Trek Farley.

Ce trebuie știut din start este că zăpada nu e la fel peste tot. E ceva ce vedem în mod curent, ba e uda și grea, ba e înghețată, pa e pudră sau granulată. În fiecare situație aderența este cât se poate de diferită. Nu e ca pe asfalt sau pământ unde, măcar de-a lungul unei zile, aderența este la fel cam tot timpul. Din acest motiv anvelopele, chiar și special făcute pentru zăpada, vor fi eficiente sau nu.

În cazul de față însă, al modelului Hodag, eficiența aproape că m-a speriat. Roțile au ținut atât de bine pe zăpadă încât aproape nu mă puteam distra și eu cu ceva drift-uri. Când blocam roata spate pentru un derapaj controlat ceva, bicicleta se oprea…

Anvelopele Bontrager Hodag sunt înșelător de simple în privința profilului. E vorba de niște banale pătrățele puse rar din loc în loc pe carcasa anvelopei. Se pare însă că în cazul de față zicala „mai putin înseamnă mai mult” este cât se poate de adevărată. Talonul este din Aramidă ceea ce le face pliabile, TPI este 60, iar duritatea cauciucului folosit este 60A, așadar identic cu cel folosit la anvelopele auto. Tot la fel ca la roțile de mașini sunt și striațiile de pe fiecare crampon, striații care au cel puțin două roluri. Pe de o parte permit zăpezii să intre printre ele și să genereze mai multă tracțiune, pe de altă parte se comportă ca niște ventuze când dau de zăpadă înghețată sau chiar gheață, oferind din nou, mai multă aderență.

Rularea pe pârtie, pe zăpadă tasată și relativ înghețată a fost exemplară. Controlul era absolut, iar după câteva ture am aflat care sunt limitele și cât puteau ține. Puteau ține atât de bine încât când opream la baza pârtiei la final de tură, discurile de frână „fumegau” de la zăpada sărita pe ele. Lucrul ăsta nu s-ar fi întâmplat dacă frânele nu ar fi ținut din cauza lipsei aderenței anvelopelor. Virajele puteau fi luate fără teamă, frânarea era promptă și eficientă. Predictibilitatea a fost tot timpul prezentă. Să ai niște anvelope previzibile și implicit o bicicletă, este de neprețuit pe segmentul ăsta.

Urcarea pe zăpadă a fost mai puțin eficientă însă nu cred că din cauza anvelopelor ci pentru că rampa era prea mare. Câtă vreme urcușul era decent aderența era în continuare de nota 10 însă când rampa creștea roata spate începea să se afunde, iar eu rămâneam blocat acolo.

Ieșind offpiste situația s-a schimbat. Anvelopele fiind de 3.8 se cam afundau. Astăzi standardul a crescut la 4.8 și chiar peste 5, tocmai pentru a oferi o plutire mai bună pe zăpada afânată. Însă aderența era în continuare la nivel maxim atâta vreme cât nu te afundai. Dacă mă lăsam suficient de tare pe spate puteam pluti în continuare cu roata față.

Pe de altă parte lățimea 3.8 a Hodagurilor este justificată. Bontrager a dorit să ofere niște anvelope totuși mai versatile decât doar pentru zăpadă. Niște anvelope mai late devin mai greoi de controlat întrucât capătă o inerție forate mare la viteza mare. De asemenea anvelopele late, datorită inerției, te pot încetini atunci când nu mergi pe zăpadă. Nu în ultimul rând anvelopele fat late necesită la bicicletă și rulment pedalier lat care poate afecta negativ pedalatul ciclistului. Ai încercat vreodată să pedalezi crăcănat?

Coborând puțin mai jos pe munte am ajuns și pe uscat, a se citi teren fără zăpadă însă cu pământ reavăn, afânat și frunze. Aici aderența s-a schimbat iar și am simțit roțile mai alunecoase. Crampoanele însă mușcau chiar și așa destul de bine. Totuși dimensiunile lor reduse nu ofereau aderența unei anvelope dedicată pentru astfel de pământ.

Revenind la altitudine un avantaj al anvelopelor Hodag a fost că nu se încărcau cu zăpadă. Când era soare anvelopele se încălzeau puțin de la culoarea neagră, iar profilul era complet curat. Când mai intrai în ceață și se făcea mai frig, zăpada se prindea „puțin, foarte puțin”, vorba reclamei. Am mers pe zăpadă udă și cu anvelope dedicate pentru uscat și a fost un coșmar. Pe centrul anvelopei se depunea o creastă de zăpadă cu care alunecai apoi ca pe gheață.

Am mai observat și faptul că pe zăpadă înghețata și pe urme lăsate de ratrac, anvelopele s-au comportat la fel de bine. Niște anvelope normale de mtb, eventual cu ținte, ar fi alunecat pe crestele formate de urmele șenilelor ratracului sau pe urmele longitudinale lăsate de roți normale de mașină. Însă Hodagurile zdrobeau mini-crestele și obțineau aderență.

Concluzia testului este cât se poate de pozitivă. Anvelopele Bontrager Hodag oferă o excelentă aderență și predictibilitate în condițiile în care zăpada este înghețată sau bătătorită. Pe zăpadă afânată poate ar fi avut mai multe șanse dacă lățimea era mai mare de 3.8. De asemenea, pe zăpadă udă aderența nu este la nivel maxim. Alegerea anvelopelor fat de iarnă este dificilă, este la fel ca alegerea unor schiuri. Trebuie să alegi schiurile care se potrivesc stilului și experienței tale, dar ținând cont și de condițiile meteo și starea zăpezii.