Aproape totul despre penele de cauciuc

Cel mai comun incident care poate să apară într-o tură de bicicletă este pana. Dacă suntem la o plimbare și nu ne punem problema de timp și de greutate putem duce cu noi un kit complet de reparat bicicleta. Dacă însă suntem la o tură rapidă sau un concurs, e foarte important să știm cum să rezolvăm în cel mai scurt timp orice problemă, inclusiv penele.

Materiale necesare

Kit pentru cameră și kit pentru tubeless

În tură trebuie să aveți cu voi minimul necesar de echipament ce vă ajută să reparați o pană. Astfel, avem nevoie de:

• pompă, manuală sau cu cartuș de CO2 (și 2-3 cartușe de rezervă)
• kit de vulcanizare, pentru cameră sau pentru tubeless, după caz (și la tubeless e bine să avem 2-3 petice)
• cameră de rezervă, de preferat 2 dacă e loc
• spray de vulcanizare, poate să salveze situația foarte repede uneori

În funcție de situație și de montarea tubeless sau clasică putem să avem împunsături ale anvelopei, snakebite, tăieturi și blurp (dejantare).

O pregătire prealabilă corectă a bicicletei ne poate feri de probleme. Mai ales în cazul roților tubeless trebuie să ne asigurăm că ele mai au lichid suficient pentru a etanșa o eventuală problemă și să studiem anvelopa să nu aibă în ea înfipte obiecte (la tubeless se poate întâmpla fără să știm deoarece se etanșează). De asemenea, anvelopa să nu fie uzată sau să nu aibă începuturi de tăieturi. Odată aceste aspecte lămurite, șansele să facem pană prin împunsături și tăieturi foarte mici sunt minime.

Trebuie de asemenea verificată presiunea și așezarea corectă a anvelopei pe jantă, altfel riscăm o dejantare, lucru destul de des întâlnit la cei ce rulează tubeless cu presiune foarte joasă sau pe jante normale non-tubeless care nu fixează atât de bine bordura anvelopei.

În cazul roților cu cameră, foarte des penele apar datorită obiectelor rămase înfipte în anvelopă, de aceea mai ales după ce am reparat o pană, interiorul anvelopei trebuie pipăit bine cu mâna pentru a elimina eventuale obiecte cum ar fi  sârme, spini, etc… rămase care ar sparge imediat și camera nouă.

Tot la roțile cu cameră penele pot să apară datorită unei benzi de protecție a jantei montate incorect sau deteriorate, camera ajungând în contact cu niplul spițelor unde prin frecare continuă până la urmă va ceda. La aceiași situație se ajunge și dacă banda e prea îngustă.

O altă situație ce produce pene este montajul greșit al anvelopei cu prinderea unei bucăți de cameră între aceasta și jantă, acolo se crează o mică bombă cu ceas care dacă nu explodează la umflare o va face cu siguranță cât de curând pe traseu. După montaj roata trebuie inspectată de-a lungul liniei de contact dintre anvelopă și jantă pe ambele părți pentru a detecta orice neregularitate.

Valvele strâmbe pot să producă o pană la baza lor, la contactul cu camera, prin suprasolicitarea materialului. Încercați să verificați ca valvele să fie montate drept, de preferat prinse cu piulița din dotare unde aceasta există (camerele Michelin de exemplu nu au ventiulul filetat).

Odată luate toate aceste precauții înainte de tură, șansele de a face o pană sunt mult diminuate. Dacă totuși aceasta se întâmplă, o să vedem în continuare cum putem să o rezolvăm cât mai repede.

Rezolvarea penelor la roțile cu cameră

La roțile cu cameră putem avea practic trei tipuri mari de pene: împunsături, tăieturi și snakebite. Abordarea lor este oarecum similară pe teren, singurul factor agravant fiind o eventuală deteriorare serioasă a anvelopei.

În caz de pană, este de preferat să avem la dispoziție o cameră bună de schimb. O recomandare bună pentru ture dar și pentru concursuri în zone mai izolate este să avem două camere și un set de petice pentru eventuale pene suplimentare care se întâmplă mai des decât am crede, în mare și datorită rezolvării superficiale a penei anterioare.

Pasul 1:

Primul lucru ce trebuie realizat este demontarea roții (excepție fac furcile Lefty unde anvelopa se poate scoate direct) și demontarea anvelopei de pe jantă. Multă lume se grăbește să demonteze anvelopa cu levierele, lucru uneori foarte dificil și care se poate termina cu leviere rupte sau deteriorate și un eșec total.

Truc recomandat: Înainte de a demonta anvelopa, dezlipiti-o de jantă de jur împrejur, pe ambele părți. Durează câteva secunde și veți avea surpriza că va ieși foarte ușor, de cele mai multe ori doar cu mâna, fără leviere.

Anvelopa se demontează doar pe o parte, după care se scoate afară camera.

Pasul 2:

INDIFERENT DACĂ PUNEM O CAMERĂ NOUĂ SAU NU, camera veche trebuie verificată prin umflare și identificată pana. Excepție fac cazurile în care locul penei e evident (cuie sau obiecte mari înfipte, tăieturi evidente).

Pentru a identifica pana, umflăm camera până observăm pe unde scapă aer, uneori e nevoie să o umflăm destul de tare. Atenție: Încercați să țineți minte poziția camerei în anvelopă. După identificarea găurii, punem camera lângă roată și verificăm anvelopa în zona respectivă pentru a vedea dacă obiectul care a produs pana mai este prezent, altfel riscăm să spargem și camera nouă!

Dacă observăm că pana nu e pe partea cu anvelopa ci spre mijlocul roții, trebuie verificată atent banda de protecție a jantei.

Doar după eliminarea cauzei care a produs pana putem trece la montarea noii camere. Dacă nu suntem presați de timp, e bine să verificăm în câteva secunde cu mâna fără mănuși interiorul anvelopei pentru alte obiecte ce ar putea fi înfipte în ea.

Pasul 3 (opțional):

În cazul în care nu avem la dispoziție o cameră nouă dar și dacă avem timp la dispoziție și dorim să nu o sacrificăm pe cea de rezervă, putem trece la aplicarea unui petic de vulcanizare. Se pot petici găuri destul de mari, în funcție de mărimea peticelor avute la dispoziție, dar trebuie să fim rezonabili și să renunțăm dacă e vorba de una sau mai multe tăieturi prea mari, in special dacă e vorba de un snakebite.

Snakebite-ul e un defect al camerei care apare la strivirea acesteia între jantă și un obiect contondent de pe traseu (bordură, bolovan, rădăcină), de obicei datorită presiunii insuficiente din roată sau a vitezei neadecvate. Acesta se prezintă sub forma a două tăieturi simetrice de-a lungul zonei camerei dinspre jantă. Tăieturile pot fi mai mici sau mai mari. Trusele de vulcanizare au mereu câteva petice mai late pentru astfel de situații, dar uneori tăieturile pot fi prea mari ca să mai poată fi reparate. Practic dacă avem o tăietură mai mare de aproximativ 5 mm ar fi bine să considerăm camera compromisă, bineînțeles exceptând cazul când nu avem altă cameră și e singura noastră posibilitate de a continua tura.

După ce am stabilit că vom repara camera, trecem la pașii necesari pentru acest lucru.

Vulcanizarea camerei se face în mod uzual prin aplicarea unui petic, fie unul autoadeziv cu aplicare rapidă, fie unul ce se lipește cu adeziv, mai rezistent dar cu aplicarea ceva mai laborioasa. Indiferent de tipul de petic folosit, zona trebuie curățată cu bucata de bandă adezivă aflată de obicei în trusa de vulcanizare, necurățirea zonei duce la o aplicare ce poate să cedeze. În situații de urgență însă se poate sări peste asta, dar peticul trebuie refăcut ulterior după tură sau concurs.

În cazul celor autoadezive operația e simplă, se aplică direct, cu gaura cât mai în mijlocul peticului. La cele cu adeziv, se respectă instrucțiunile. În lipsa instrucțiunilor, se aplică adeziv într-un strat subțire pe petic și pe cameră în jurul găurii, se lasă să se usuce cam 1 minut (se poate accelera procesul suflând pe adeziv), apoi se aplică peticul și se presează cu degetul câteva zeci de secunde.

Camera se montează înapoi în roată. Chiar dacă adezivul nu e complet uscat, peticul va fi presat de aerul din cameră pe interiorul anvelopei și se va lipi complet.

Dacă gaura e mai mare sau e vorba de un snakebite cu două găuri, trebuie să folosim un petic mai mare.

Peticele cu adeziv sunt mai rezistente decât cele autoadezive, practic pot să țină ani de zile. Cele autoadezive nu sunt atât de rezistente, se pot dezlipi de la căldură, ar fi recomandat să fie înlocuite cu unele cu adeziv preventiv.

Rezolvarea penelor la anvelopele tubeless/tubeless ready

Cel mai simplu incident dar și cel mai periculos este blurp-ul sau dejantarea. Acesta are loc când anvelopa se desprinde de jantă datorită forțelor laterale mari și aerul împreună cu lichidul ies afară printre acestea. Chiar dacă uneori blurp-ul se finalizează doar cu o scădere de presiune și pierdere de lichid, anvelopa așezându-se singură la loc, de multe ori aceasta se dejantează complet, fenoment periculos ce ne lasă cu aderență zero pe roata respectivă. Dacă are loc dejantarea, suntem nevoiți să apelăm la o pompă cu CO2, una de volum mare de podea sau la un compresor, așa că de multe ori soluția pe teren e montarea unei camere.

În cazul nefericit în care faceți pană cu o anvelopă tubeless (ready) și aceasta nu se autoetanșează cu lichidul din interior, va trebui să procedați la repararea acesteia.

Anvelopele tubeless se pot repara pe teren doar dacă nu sunt tăiate pe o distanță mai mare de 5-10 mm. În cazul în care tăietura e foarte mare, singura soluție e montarea unei camere, pe care o vom explica la final.

În cazul în care anvelopa are suficient lichid și dacă se observă pana imediat după ce a avut loc (zgomot, stropi de lichid) e bine să opriți și să poziționați roata cu gaura în jos, pentru a fi cât mai bine acoperită de lichid. Ajută și scuturarea roții energic cu gaura îndreptată tot în jos.

În cazul în care nu se etanșează, nu așteptați să se consume tot lichidul. Gaura trebuie astupată cu un obiect mai mare. Ideal ar fi un fir special de vulcanizare pe care ar fi bine să îl aveți în trusa de scule, eventual alături de șurubelnița specială de aplicare. Dacă nu aveți așa ceva, uneori merge introdusă chiar și o creangă sau alt obiect care să ocupe cât mai mult din gaură. Apoi umflați roata din nou și lăsați lichidul să etanșeze.

Dacă aveți la voi un spray de vulcanizare, puteți să îl folosiți cu o rată de succes destul de bună. Dacă e gaura mare e bine să o astupați înainte. Respectați instrucțiunile de pe spray în legătură cu modul de aplicare. Spray-ul va umfla roata dar s-ar putea să nu fie suficient și să mai fie nevoie să adăugați presiune cu pompa.

În toate cazurile de mai sus poate să apară dejantarea, când anvelopa se dezlipește de pe jantă. În acest caz ea se poate monta doar cu o pompă cu cartuș de CO2 dacă aveți așa ceva, altfel trebuie montată o cameră până se ajunge la un compresor sau la o pompă de volum mare cu care se poate amplasa anvelopa la loc pe jantă.

Dacă toate acestea nu duc la un rezultat pozitiv e nevoie de instalarea unei camere. În acest scop trebuie demontată întâi valva tubeless, iar șurubul acesteia poate fi destul de înțepenit. Folosiți un clește sau mânuși pentru a slăbi șurubul. Apoi, înainte de a monta camera, astupați gaura din anvelopă cu ceva ce ar putea să țină aerul și să fie suficient de rezistent. Două variante populare sunt ambalajele de gel și bancnotele românești din plastic, ambele fac o treabă excelentă. Se amplasează deasupra tăieturii, între cameră și anvelopă.

Cam astea ar fi lucrurile învățate din proprie experiență pe teren! Sper să fie niște sfaturi utile pentru cei ce sunt la început de drum.