Niels Albert și gașca flamandă redevin regii ciclocrosului

Pentru un an cel puțin. Cine a urmărit ieri Campionatul Mondial de Ciclocros știe de ce vorbesc în termeni atât de laudativi la adresa băieților din Belgia. Iar pentru cine nu a reușit să îi vadă, am pregătit un rezumat al zilei de ieri.

Traseul special amenajat din Koksijde, localitatea faimoasă pentru dunele de nisip și cu o tradiție de 42 de ani în găzduirea întrecerilor de ciclocros, fusese deja supliciul celorlalte categorii care se întrecuseră în zilele premergătoare cursei Elite. Olandezii dominaseră până atunci atât la juniori, cât și la U23, prin Lars van der Haar, și la feminin prin Marianne Vos. Dar spectatorii veniți duminică știau că gazdele, echipa Belgiei, mai au un as în mânecă, as care cu siguranță l-au păstrat pentru ultima și cea mai importantă zi a întrecerilor.

Și au avut cât se poate de multă dreptate. Sub privirile regelui Albert al II-lea al Belgiei, tizul său, Niels Albert, a atacat încă din prima tură din cele 8 câte trebuiau parcurse. Zdenek Stybar, cehul care urmărea o a treia victorie consecutivă la acest campionat, a presupus că belgianul merge la cacealma, nefiind în stare să susțină un tempo atât de ridicat pe parcursul întregii curse. Dar Albert avea o mână cât se poate de puternică. Sau mai bine zis, picioare cât se poate de puternice. Din momentul distanțării, el nu avea să mai fie prins până la finalul cursei. Cu alte cuvinte, primul loc se licitase din start.

Dar ce a urmat a fost și mai impresionant. Primele 7 locuri ale clasamentului intermediar au fost, în fiecare tură, ocupate de membrii echipei Belgiei, iar clasamentul final nu a făcut excepție. Stybar și coechipierul sau, Radomir Simunek, au fost simpli spectatori în fața demonstrației de forță desfășurate de belgieni. După un parcurs asemănător cu cel al unui tren de mare viteză care nu oprește în nicio gară, Rob Peeters și Kevin Pauwels au completat podiumul, în timp ce următoarele 4 locuri ocupate de co-naționalii lor au oferit cel mai bun final de sezon posibil.

A fost o cursă mai mult decât dificilă, traseul alcătuit din porțiuni de nisip, iarbă asezonată cu noroi și timide fâșii de asfalt fiind exact rețeta potrivită pentru o întrecere istovitoare. Sub privirile celor 70.000 de spectatori de pe margine, Niels Albert și compania le-au reamintit tuturor de ce Flandra este tărâmul sacru al ciclocrosului și de ce ei sunt considerați monștrii sacri ai acestei semi-religii. Nu doar că au dominat cursa de la un cap la altul, dar din cauza lor, doar 24 din cei 59 de sportivi care au luat startul au reușit să termine competiția care a durat puțin peste o oră.

Traian Goga

Redactor FreeRider.ro