Sunt angrenajele cu braţe scurte soluţia de viitor?

Dacă până nu demult mai toate bicicletele aveau braţele de angrenaj de 175 mm, 172.5 mm şi unele chiar de 170 mm, se pare că echipele de top au început să folosească din ce în ce mai des braţe mai scurte. Echipa Sky foloseşte deja de mai multă vreme angrenaje cu braţe mai mici de 170 mm, iar atunci când nişte profesionişti fac o astfel de alegere, ea trebuie luată în considerare.

În primul rând, angrenajele cu braţe scurte aduc un avantaj aerodinamic, acest lucru fiind destul de bine înţeles de specialişti. Braţele scurte fac ca picioarele să stea la un unghi mai relaxat faţă de corp, ceea ce face ca trunchiul să poată să stea mai aplecat. Acest lucru aduce în mod evident beneficii aerodinamice. Acest lucru nu produce efecte fiziologice negative la pedalat, este părerea mai multor specialişti. Muşchii trunchiului sunt mai relaxaţi şi permit o respiraţie mai uşoară, diafragma fiind mai puţin afectată. Spatele poate să stea mult mai jos.

Unele studii au arătat o scădere a tensiunii arteriale la cicliştii care folosesc braţe mai scurte de angrenaj, iar genunchii sunt şi ei mai protejaţi la cei cu probleme.

Pe partea de eficienţă la pedalare, un studiu destul de vechi din 2001 aduce nişte rezultate interesante. Mai mulţi ciclişti au fost puşi să se antreneze cu angrenaje cu braţe între 120 şi 220 mm, iar diferenţa maximă de putere a fost de doar patru procente. Dar totuşi, braţele mai scurte ajută la o performanţă mai bună?

Beneficiile unor braţe mai scurte se reflectă într-o cadenţă mărită care îmbunătăţeşte păstrarea cuplului la pedalat pe toată rotaţia, inclusiv în punctele moarte. La acelaşi raport de transmisie, pentru a păstra puterea la pedalare, cu cât scade lungimea braţelor va creşte cadenţa.

Braţele mai lungi ar putea aduce beneficii la contratimp, unde trebuie să fie susţinut efort puternic ridicat din şa pentru 1-2 minute, sau chiar pentru urcarea unui deal. Dar în afara contratimpului, se pare că braţele scurte sunt soluţia.

Totuşi montarea unor braţe scurte, în special dacă acestea au sub 160 mm, trebuie făcută împreună cu un specialist în bike fitting şi este nevoie de adaptare la acestea. Lungimea optimă a braţului pentru un anumit ciclist trebuie calculată precis pe baza dimensiunilor sale anatomice, a măsurătorilor de putere şi de cuplu. Deci momentan nu poate fi făcută de amatori acasă.

În favoarea braţelor scurte ar mai fi şi argumentul greutăţii ceva mai mici.

În concluzie, se pare că viitorul s-ar putea să ne aducă braţe de angrenaj din ce în ce mai mici. Îmbunătăţirile la confort, aerodinamică şi eficienţă sunt prea mari pentru a nu fi luate în calcul. Dar momentan astfel de angrenaje sunt greu de procurat, scumpe şi apelarea la bike fitting pentru montarea acestora este costisitoare. În câţiva ani însă s-ar putea să apară pe piaţă cursiere proiectate de la bun început cu o geometrie pentru astfel de angrenaje, iar acest trend va deveni foarte probabil noua regulă de pe piaţă. Până atunci, putem încerca lungimea clasică de 170 mm să vedem dacă îmbunătăţim ceva (cei ce avem acum angrenaje mai lungi de atât, bineînţeles)…

Articol cu informaţii preluate de pe www.cyclingweekly.co.uk