Am vrut să fac o tură ceva mai „serioasă” cu Diana și să treacă pentru prima dată de pragul psihologic de 1.000 de metri diferență de nivel câștigați la deal. Sună tare ciudat, dar în nordul Dobrogei poți să faci ture de mtb cu aproape 1.500-1.800 de metri diferență de nivel în maximum 70 de km, sunt multe „urcușuri” de peste 300 de metri diferență de nivel pe care poți să le faci pe o pantă ce trece de 7%. Parcă am fi la munte și recunosc că în zona Niculițel am întâlnit un relief perfect pentru a pedala, cu stânci și forestiere ce urcă spre culmi spectaculoase.
Dar trebuie să-ți faci bine temele de acasă, sunt enorm de multe forestiere ce pleacă de nicăieri și se îndreaptă spre un colț de pădure din care nu găsești nicio ieșire și fără un GPS de munte poți să te pierzi într-un labirint de intersecții, din care poți să ieși tare șifonat după o bălăureală de multe ore. Cred că și aici s-a defrișat fără milă, iar aceste forestiere au fost folosite cu multă încredere de cei care au vrut să scoată un ban din poate cea mai profitabilă afacere din România. E un adevăr trist, specific neamului nostru…
Dar să ne întoarcem la tura din nordul Dobrogei, care a început cu o ceață tare lăptoasă, ce ne îndeamnă să stăm frumos în parcarea de lângă mănăstirea Celic Dere.
Primii 10 km au fost prin noroaie adevărate ce ne-au făcut să ne intrebăm ce căutam într-o zi așa urâta pe meleaguri atât de îndepărtate. Dar vremea ține de multe ori cu cei care își văd de drum (și îndrăznesc puțin să creadă că totul o să fie bine), astfel după ce am trecut de punctul cel mai înalt al drumeției (370 de metri), ceața s-a spart iar peisajul s-a scăldat în culori adevărate de toamnă. Dacă aș merge la picior prin pădurile de lângă Niculițel cred că m-aș plictisi repede, dar să pedalezi aici e o adevărată plăcere. Nu știu dacă am redat așa cum trebuie ce peisaje am întâlnit, dar pe mine sigur m-au impresionat.
Și ca să fie o tură frumoasă, finish-ul a fost într-o cățărare frumoasă cu panta medie de 5.8 % și 270 de metri diferență de nivel pe asfalt. Eu i-am spus Col du Niculițel și cred că e cel mai înclinat drum asfaltat din Dobrogea, ce trece de 200 de metri diferență de nivel.
Material scris de către Marius Dumitrel și care a apărut inițial pe blogul său, unde poate fi găsită și harta traseului, precum și o galerie foto
După succesul incredibil pe care l-a avut organizarea Campionatului European de MTB anul acesta, în luna mai, la Cheile Grădiștei,…
Șaua bicicletei este un subiect sensibil, și la propriu si la figurat. Așa că este greu și pentru noi să…
Sezonul hibernal nu este deloc unul “mort”, pentru că este vremea concursurilor de ciclocros. Astfel, pe data de 12 ianuarie…