Despre camerele de aer din furcile voastre, partea a 2-a

Ne amintim ca data trecuta am discutat despre distantierele din camera pozitiva de aer, ce fac acestea si cum se utilizeaza. Astazi vom discuta despre al doilea aspect al cartusului de aer dintr-o furca sau un amortizor. Este vorba despre camera negativa de aer, cea care se afla tot pe bratul stang al furcii, acolo unde intotdeauna gasim camera de aer.

Veti vedea ca fiecare producator a gandit usor diferit sistemul si ca diferentele sunt majore in ceea ce priveste felul in care se simte amortizorul pe prima parte a cursei (feel-ul furcii).

Camera negativa de aer sau partea negativa (-) a pistonului se afla tot in cartusul vostru de aer din amortizor, insa in spatele pistonului care comprima aerul din camera pozitiva (+). Vom vedea ca acest concept se regaseste pe toate amortizoarele, fie ca sistemul este pe arc, aer, unele chiar dintr-o spuma cu densitate mare sau o combinatie intre unele dintre acestea.

Ce face acesta presiune din camera negativa? Genereaza o forta opusa acelei forte create de camera pozitiva.

Acestea nu numai ca asigura o revenire finuta, dar ajuta la comprimarea camerei pozitive (a furcii evident) pe prima parte a cursei. Daca avem un volum de aer indeajuns de mare in spatele pistonului sau o pereche de arcuri cu taria si lungimea corecta (de obicei doua arcuri sau mai multe dispuse concentric), curba comprimarii se modifica semnficativ.

Ce s-ar inampla daca in spatele pistonului nu ar fi existat nimic care sa aibe macar rol de tampon? Amortizoarele s-ar fi comportat ca niste pogo-stick-uri care mai mult te-ar arunca inapoi si ar destabiliza bicicleta. Reglajul de rebound nu ar avea nici o sansa la a contracara astfel de forte, ba chiar ar inrautati functionalitatea deoarece ar trebui setat atat de incet incat amortizorul nu ar putea reveni indeajuns de rapid pentru obstacole repetate, astfel ajungandu-se la fenomenul de “packing”.

Daca am lamurit ca exista arcuri in spatele pistonului de aer, poate va intrebati cum ajunge oare aerul in aceasta camera.

Exista doua feluri prin care se poate realiza asta:

1. Printr-o a doua valva externa – luam ca exemplu sistemul de la RockShox, numit si Dual Air System care are doua valve, una pentru camera pozitiva (+) si una pentru camera negativa (-) care se gaseste la baza jambei furcii.
2. Prin interiorul cartusului de aer unde gasim ori un canal (indentatie) pe interiorul bratului pistonului ori printr-o valva mecanica montata pe capul pistonului (vechiul Solo Air de la Rockshox).
3. Printr-o tija care porneste din capacul superior (topcap) si se scufunda in piston – intalnita la noile cartuse Fox NA (negative air) sau la vechile cartuse Talas.

Aici avem acel canal prin care cele doua camere isi egalizeaza presiunea in faza incipienta a cursei, primii cativa milimetri. Canalul este putin mai lat decat garnitura permitand aerului sa treaca pe langa aceasta pe o bucata foarte scurta a cursei, astfel realizandu-se transferul de aer intre camere. Cand pistonul a trecut de acest canal, incepe comprimarea camerei pozitive.

Practic ce obtinem aici?

• Furca se comprima mult mai usor pe prima parte a cursei deci amortizorul raspunde mai bine micilor denivelari, trepidatiile fiind mai putin simtite. Roata copiaza mai bine terenul deci creste stabilitatea.
• Invinge mai usor frecarile dintre brate si bucse implicit a frecarilor simeringurilor si a tuturor garniturlor dinamice aflate in intreg sistemul (inclusiv din cartusul de ulei).

Modelul de camera negativa cu volum mare o veti observa cel mai usor la amortizoarele spate, mai precis la noile modele Fox cu asa numita camasa de aer EVOL care din exterior se vede ca are diametrul mai mare pe partea negativa a cursei decat pe partea cu camera pozitiva – este o extensie a camerei, o camera concentric suprapusa.

Află de la cei mai buni sau apelează direct la ei. Articol redactat de Cezar Băjenaru, Ace of Spanners – service dedicat furcilor și amortizoarelor.