Când un tip mai mult decât talentat, precum Sebastian Grosu, încheie o cursă de downhill cu un timp de 2:26:27 la categoria Elite, iar eu marchez finish-ul după 3 minute și 13 secunde, stai să te întrebi dacă nu cumva ar fi cazul să te antrenezi mai mult sau să încetezi să speri la un rezultat mai bun. Dacă la Cross Country o diferență de aproximativ 1 minut față de primul clasat este o realizare, la downhill secundele și sutimile sunt cele care dau verdictul final.
Nu ai cum să nu rămâi impresionat când Sebastian Grosu parcă zboară pe traseu
Una peste alta, cursa de la Piatra Neamț a fost distracție în formă pură: un traseu foarte rapid, cu o lungime de aproximativ 1.2 km, cu viraje foarte strânse, rădăcini puține și 3 drop-uri. Organizatorii au făcut unele îmbunătățiri față de anul trecut, prima porțiune a traseului fiind în acest an mai antrenantă.
Data viitoare voi avea nevoie de o pereche de goggles, ochelarii sunt ieșiți din peisaj
În manșa de calificări ploaia a stricat socotelile unor rideri, iar căzăturile nu au ezitat să apară. Din fericire toți au scăpat basma curată, iar după aproximativ 1 oră de ploaie, terenul era perfect practicabil. Mai ales că praful se întărise, iar aderența pe traseu era și mai mare ca la început.
De asemenea, impresionantă a fost prestația celor din categoria hardtail, care au avut mai mult de muncă pentru a ține bicicleta pe traseu. Cristian Vereștiuc a încheiat traseul în 2:43:79, un timp excelent pentru categoria respectivă. Iar la Juniori, Remus Bonta a reușit să marcheze primul loc pe podium cu un timp de 2:37:69.
Vereștiuc trage tare pe ultimele viraje
Cât despre mine, aș fi preferat ca unele porțiuni ale traseului să fie mai bine închegate, mai ales că într-unul din viraje, fără contrapantă, abordarea era destul de dificilă. Organizatorii au spus că aceea este porțiunea unde trebuie să se facă diferența între concurenți și ce-i drept, chiar așa a și fost.
Participarea mea la acest concurs vine după alte două concursuri de Cross Country, unde m-am clasat în prima treime. Aici, lucrurile au fost exact invers: clasarea în ultima treime mi-a dat din nou de înțeles, dacă mai era nevoie, de cât de mult antrenament este necesar pentru a obține un rezultat onorabil. Important este să participi, dar și mai important este că avem tinere speranțe care ne vor reprezenta cu mândrie la competițiile din afara țării, acolo unde avem nevoie să ne facem remarcați. Calea este lungă, dar putem avea încredere în riderii noștri. Păcat totuși că spectatorii lipsesc de la astfel de evenimente, la fel cum se întâmplă la restul de evenimente cicliste din țară. Cum să ratezi un astfel de spectacol?
Dragoș Mitroi
Tare ca Piatra 08, Piata Neamț
După succesul incredibil pe care l-a avut organizarea Campionatului European de MTB anul acesta, în luna mai, la Cheile Grădiștei,…
Șaua bicicletei este un subiect sensibil, și la propriu si la figurat. Așa că este greu și pentru noi să…
Sezonul hibernal nu este deloc unul “mort”, pentru că este vremea concursurilor de ciclocros. Astfel, pe data de 12 ianuarie…