Odată cu avântul general luat de tehnologie în ultimii ani, și industria velo a beneficiat, vrând-nevrând, de diferitele îmbunătățiri sosite cu acesta. În principal, acestea au însemnat invazia noilor materiale, precum carbonul, și a proceselor tehnologice de prelucrare a metalelor care au dus la greutăți mai mici și alte îmbunătățiri de proprietăți. Și cum astfel s-au deschis noi orizonturi, chiar și piese considerate suficiente la un moment dat au început să fie dezvoltate pentru a atinge un nivel de performanță ridicat. Probabil cea mai bună exemplificare a acestei situații se regăsește în cazul frânelor pentru cursiere, care până nu demult se puteau caracteriza aproape oricum, numai ca fiind variate nu, spre deosebire de perioada recentă, când inginerii s-au pus serios pe dezvoltat această componentă.
Dacă la începutul anilor ’90 frânele mecanice pe jantă începeau să cunoască diferite iterații, precum frânele cu doi pivoți (Shimano Dura-Ace, foto jos, stânga) sau dezvoltări a unor concepte nu tocmai eficiente (frâna de tip delta Campagnolo Omega apărută pe la mijlocul anilor ’80, foto jos, dreapta), momentan oferta s-a îmbogățit consistent, sistemele hidraulice și frânele pe disc câștigând teren considerabil într-ale șoselei. În cele ce urmează vom înșira principalele tipuri de frâne regăsite pe bicicletele de șosea actuale, alături de niște aprecieri proprii, precum și câteva avantaje și dezavantaje ale fiecărui tip.
Frânele pe jantă mecanice
Frânele mecanice pe jantă sunt cel mai răspândit tip de frână regăsit în specificațiile cursierelor din gamele actuale, din motive mai mult decât fondate. Sunt relativ ușoare, simplu de instalat, se întrețin ușor și la un cost redus, nu influențează mai deloc coeficientul aerodinamic și, în cazul produselor din gama de mijloc și celor superioare acesteia, asigură o eficiență de frânare ridicată. Totuși, larga lor utilizare se datorează și multiplelor versiuni în care se fabrică, asigurând astfel o compatibilitate ridicată cu cursierele de diverse niveluri și de diverse tipuri. În principal, pe piață se pot găsi patru mari tipuri de frâne mecanice pe jantă: cu un pivot, cu doi pivoți, de tip direct mount și frâne integrate în cadru/furcă. De asemenea, o parte importantă a eficienței lor stă în alinierea corectă a saboților astfel încât să calce exact pe suprafața de frânare a jantei atunci când sunt încleștate, dar și în materialul din care sunt aceștia fabricați.
– Frâne mecanice pe jantă cu un pivot
Dacă simplu este ceea ce cauți, atunci frânele cu un singur pivot (single-pivot) sigur îți vor fi pe plac. Acestea se bazează pe un principiu ușor de intuit – o singură axă, pe care se și montează și în jurul căreia cleștii pivotează pentru a executa mișcarea de frânare care mai departe duce la frânare. Ca urmare a dezvoltării diverselor tipuri de frână, mai ales a celor cu doi pivoți, despre care vorbim mai jos, frânele single-pivot înzestrează acum doar biciclete din gamele inferioare, cu toate că într-un trecut nu foarte îndepărtat diferite modele ajunseseră la performanțe cel puțin satisfăcătoare.
Avantaje: Simplu de montat și întreținut, preț foarte accesibil, costuri mici cu întreținerea
Dezavantaje: Modelele care se regăsesc momentan pe piață asigură o eficiență scăzută de frânare
– Frâne mecanice pe jantă cu doi pivoți
Apărute undeva pe la începutul anilor ’90 (în catalogul Shimano, acestea au apărut prima oară în 1990), frânele cu doi pivoți (dual-pivot) au reprezentat un semnificativ pas înainte. Acum, frânele se prindeau de cadru printr-un ax separat, în timp ce mișcarea de acționare asupra jantei se realiza în jurul unui pivot amplasa în lateral. Astfel, frânele au devenit mult mai ferm fixate de cadru, nefiind posibil ca o jantă descentrată să le modifice poziția, căci șurubul de prindere nu mai reprezenta singurul pivot al frânei și putea fi strâns cât e nevoie ca să asigure o fixare puternică, iar eficiența a crescut considerabil, la fel ca și greutatea. Plusul de eficiență și-a spus cuvântul în scurt timp și acest nou tip a fost repede adoptat de către plutonul profesionist, iar o dovadă suplimentară că inginerii acelor vremuri au creat ceva revoluționar este faptul că și acum cele mai performante modele de frâne mecanice pe jantă se bazează pe același principiu, chiar dacă i-au fost aduse mici modificări. Eficiența și performanța se pot regăsi în majoritatea modelelor de top de astfel de frâne și, dat fiind că de-a lungul anilor prea puține au fost momentele când acestea au dezamăgit, nu putem decât să spunem că sunt niște componente pe care să te bazezi serios.
Avantaje: Simplu de montat și întreținut, costuri mici cu întreținerea, eficiență extrem de ridicată a modelelor performante și greutate redusă a acestora
Dezavantaje: Își pierd din eficiență în condiții umede, modelele performante au prețuri pe măsură
– Frâne mecanice pe jantă de tip direct mount
Nu sunt altceva decât o iterație interesantă și, cel puțin marginal, mai eficientă a frânelor pe jantă cu doi pivoți. Acestea renunță la axul de prindere de cadru, cei doi pivoți preluând acest rol, și conform producătorilor, în acest mod se atinge o rigiditate mai mare a ansamblului, sporind eficiența frânării. De asemenea, companiile care au pariat pe aceste frâne susțin că și din punct de vedere aerodinamic conceptul direct mount este superior, de aceea unele modele de cursiere aero se folosesc de aceste frâne. Cel mai mare cusur al acestor frâne rămâne compatibilitatea, căci se pot monta doar pe cadre și furci special concepute, iar pe noi nu putem spune că ne-au dat pe spate, situându-se poate puțin peste tipul de frână dual-pivot.
Avantaje: Putere de frânare mai mare, aerodinamică îmbunătățită
Dezavantaje: Necesită cadru/furcă speciale, saboți de o anumită mărime sau speciali, proces de montare mai complex
– Frâne mecanice pe jantă integrate în cadru/furcă
Acestea reprezintă o adaptare a frânelor V-brake, modificate într-o măsură pentru a putea fi integrate complet sau parțial în cadrele/furcile bicicletelor. Din nou vorbim despre un concept dezvoltat odată cu cursierele aero, căci prin integrarea frânelor se urmărește atingerea unui coeficient mai ridicat de aerodinamicitate, fără a se pierde din puterea de frânare. În lumea mountain bike-ului acestea și-au dovedit deja eficiența, iar modificările aduse acestora pentru a se potrivi pe cadrele bicicletelor de șosea au păstrat această caracteristică. Un aspect specific în cazul lor îl reprezintă faptul că de cele mai multe ori au fost dezvoltate direct de către producătorii de biciclete pentru a se încorpora cât mai bine în ansamblu.
Avantaje: Putere ridicată de frânare, întreținere ușoară, integrarea în cadru/furcă duce la o aerodinamică superioară
Dezavantaje: Compatibile doar cu cadrele și furcile special proiectate în acest sens, adesea provin direct de la producătorii bicicletelor, montare complexă
Frânele pe jantă hidraulice
Cu toate că există de ceva vreme pe piață, frânele hidraulice pe jantă nu au fost primite cu prea mult entuziasm din pricina faptului că deși asigură o putere mai mare de frânare, reprezintă un mecanism complex, mai dificil de întreținut. De fapt, partea cu întreținerea se poate să fi jucat cel mai important rol, căci în cazul echipelor profesioniste există deja un număr mare de componente care trebuie să funcționeze perfect, iar în cazul restului utilizatorilor probabil reprezentau doar o piesă cu un ritual pretențios de întreținere, în timp ce frânele mecanice pe jantă asigurau oricum o frânare fiabilă. Totuși, avantajele frânelor hidraulice nu sunt de trecut cu vederea, în special puterea de frânare foarte ridicată, care însă se poate întoarce împotriva ta dacă abuzezi de aceasta, și modulația mult mai precisă, care îți permite cu un minim de efort să aplici exact câtă din respectiva putere dorești. Un alt avantaj important îl regăsim în cazul condițiilor meteo dificile, care deși pot afecta frânarea prin particulele care se așează între jantă și saboți, nu interferează cu uleiul mineral și cablajul de care depinde puterea de frânare. În ciuda plusurilor, succesul comercial pare să fi ocolit conceptul acesta de frâne, momentan fiind disponibile pe piață doar câteva modele provenite de la un număr restrâns de producători, aflate adesea într-o gamă de preț rezervată celor cu dare de mână. La fel de bine, și ocazionalele rechemări în service au avut contribuția lor la reputația nu tocmai fericită a frânelor pe jantă hidraulice.
Avantaje: Putere foarte ridicată de frânare, modulație precisă, condițiile umede nu le afectează atât de mult
Dezavantaje: Proces de montare complex, întreținere solicitantă, necesită manete speciale, preț ridicat
Frânele pe disc mecanice
Cu greu am putea identifica motivul exact al apariției frânelor pe disc pentru cursiere de-abia în ultimii ani, căci tehnologia necesară exista deja, și poate mai dificil decât acest lucru ar fi să fim la fel de entuziasmați ca producătorii în privința lor. În ceea ce privește frânele mecanice pe disc, reacțiile în urma folosirii lor nu pot fi decât rezervate sau, în cel mai bun caz, optimiste cu privire la dezvoltarea lor ulterioară. Recent am avut ocazia să vedem în acțiune modelul Shimano BR-CX77 și faptul că nu se află în echiparea de serie a cursierei în cauză îi face un mare serviciu bicicletei. Din punct de vedere al puterii de frânare, acestea nu pot obține un loc mai ridicat decât frânele pe jantă cu pivot dublu din gama de mijloc, iar necesarul de întreținere, precum și complexitatea montajului, sunetele scoase și greutatea suplimentară indică spre niște componente potrivite eșaloanelor inferioare de biciclete.
Avantaje: Putere de frânare decentă, întreținere mai simplă decât în cazul frânelor hidraulice, ușor de reglat
Dezavantaje: Greutate suplimentară, putere de frânare incompatibilă cu gamele superioare de biciclete
Frânele pe disc hidraulice
Valabilă fiind prima frază dedicată frânelor pe disc mecanice, aici putem adăuga că puterea de frânare se apropie de adevărata potență a acestui tip de frâne. Cu toate acestea, de-abia foarte recent s-a ajuns la modele de frâne hidraulice pe disc pentru cursiere care să funcționeze fără cusur și să se ridice la înălțimea așteptărilor publicului, dar intervine din nou discuția care plana și asupra frânelor pe jantă hidraulice. Într-adevăr, după cum am aflat și noi, frânele hidraulice pe disc își fac datoria bine, dar nu ca la carte, iar în momentul în care intervine un surplus de preț, de greutate și de complexitate a întreținerii, atunci scapă cine poate și decide fiecare în dreptul său. Pe de altă parte, modulația precisă lucrează în favoarea frânelor, căci vorbim de un sistem hidraulic, iar în momentul de față produsele care sunt disponibile în această categorie se plasează sus în gamă, deci utilizează materiale de cea mai bună calitate. La fel de important este și aspectul că în condiții umede, se pierde mult mai puțin din puterea de frânare decât în cazul frânelor pe jantă, și în general, dat fiind sistemul hidraulic, praful sau noroiul ajunge mai greu să interfereze cu frânarea. În final, noi spunem că argumente absolute în favoarea folosirii frânelor pe disc pentru cursiere nu există momentan, așa că preferințele și posibilitățile fiecăruia vor juca probabil cel mai important rol.
Avantaje: Putere de frânare foarte ridicată, modulație precisă, materiale de calitate, fiabilitate ridicată indiferent de condiții
Dezavantaje: Greutate suplimentară, preț mai ridicat, montaj și întreținere complexe, necesită manete speciale
După succesul incredibil pe care l-a avut organizarea Campionatului European de MTB anul acesta, în luna mai, la Cheile Grădiștei,…
Șaua bicicletei este un subiect sensibil, și la propriu si la figurat. Așa că este greu și pentru noi să…
Sezonul hibernal nu este deloc unul “mort”, pentru că este vremea concursurilor de ciclocros. Astfel, pe data de 12 ianuarie…
Vezi comentarii
ei fratilor ati lipsit cu totii de la lectiile de fizica de clasa a noua.....momentul fortei de franare egal si direct proportional cu forta de franare ori bratul.....¨¨bratul¨¨ adica distanta la care este aplicata forta fata de centrul rotii......franele pe disc fie ele si hidraulice au marit forta de apasare.....de cateva ori dar au micsorat momentul fortei de zece ori bratul fortei.....asa ca TOATE franele disc mecanice sau hidraulice sunt un bull shit de fitze si figuri pentru care platiti bani seriosi in plus si va ofera nada....asadar cu comerciantii promoteri de asa ceva nu am nimic....dar rusine inginerilor.....motivatia cu apa si noroi nu tine....ele vor fi spulberate la prima rotatie a rotii dupa balta...
frinele pe disc hidraulice sunt in orice conditie mai bune, fata de cele pe janta, mai ales daca detii si frina care trebuie, si placute si discurile corespunzatoare, dar asta te face sa scoti multi bani din buzunar, totul pentru siguranta ta la viteze mari
La prima observatie a lui Eugen ar mai fi de adaugat ca impuritatile se pot strecura intre janta si sabot, ceea ce scade aderenta, insa nu se pot infiltra in furtunul franei si implicit in mecanismul hidraulic, astfel evitand reducerea puterii de franare din acel motiv. Deci daca ar fi sa fie ceva de vina, acel lucru ar fi sabotii, insa puterea mare de franare poate compensa si respectivul minus.
Salut - frânele pe jantă hidraulice au o putere mult mai mare, comparativ cu cele mecanice, de aici eficiența în condiții de umiditate.
Hidraulice pe disc - nu sunt foarte multe alternative în acest moment, în principiu fiind vorba doar despre produsele de top care sunt construite cu materiale de înaltă calitate.
Frânele pe jantă hidraulice - "condițiile umede nu le afectează atât de mult" De ce nu sunt afectate la fel de mult ca cele mecanice pe janta?
Frânele pe disc hidraulice - "materiale de calitate". Despre ce vorbim aici? Despre Sram Red sau de frane pe disc hibdraulice in general?