Cicloturismul poate schimba județul Călărași și chiar și România

De curând, cei de la Smart Atletic și Cycling Romania au anunțat inaugurarea a 200 de kilometri de trasee cicloturistice în județul Călărași. Stop. Trei elemente parcă nu sunt cum ar trebui: trasee cicloturistice, 200 de kilometri, România. De fapt nu România, ci Călărași (cu tot respectul pentru locuitorii zonei), deși, din păcate, există multe ale zone din țară la fel de desăvârșit de nemediatizate din acest punct de vedere. Pentru o asemenea faptă de arme, a trebuit să stăm de vorbă cu cei implicați în proiect. Însă, dat fiind că vorbim de o rețea cuprinzătoare care a presupus documentare temeinică și este, probabil, cel mai important proiect autohton de acest fel de până acum, întrebările nu s-au axat pe eterna frumusețe a cicloturismului și partea sa romantică, ci am intrat pe tărâmul pragmatismului. Ce am discutat cu Bogdan Antohe de la Smart Atletic despre cum poate schimba cicloturismul viețile oamenilor în bine și pe unde am pus punctul pe i, puteți citi în rândurile de mai jos.

1. În primul rând, privind lucrurile pentru ceea ce sunt, poate veni ca o supriză pentru unii că tocmai județul Călărași vine cu o inițiativă solidă de a adera la rețeaua EuroVelo și de a inaugura atât de multe facilități de turism alternativ. Cum ați descrie voi autoritățile locale în atitudinea și mentalitatea lor vis-a-vis de aceste posibilități pe care multe autorități le ingoră? Ați dus muncă de convingere, au venit acestea cu ideea, ați întâmpinat rezistență, etc?

Să ştii că şi pentru noi a fost surprinzător. Tocmai pentru că imaginea generală este aceea a unor autorităţi publice rigide, cu nişte oameni închişi acolo în birourile lor, care nu fac altceva decât să bage un lemn în sobă astfel încât să ţină focul de pe-o zi pe alta. Există şi excepţii de la această imagine generală. Din fericire ele încep să se înmulţească, iar Călăraşiul se încadrează cu brio aici. Ideea deschiderii traseelor cicloturistice a venit din partea autorităţilor din Călăraşi. Proiectul a fost scris de ei şi depus pentru finanţare pe o linie a Programului Operaţional pentru Pescuit. Oamenii au înţeles să folosească oportunitatea unor fonduri nerambursabile pentru a construi pe termen lung ceva util comunităţii. Ştiu că sună SF pentru România şi de aici întrebarea firească: „De ce ai face asta?”. Răspunsul e foarte simplu: pentru că ai de câştigat pe termen scurt, mediu şi lung. Zona are un potenţial turistic formidabil, care nu este cunoscut. Noi, când am ajuns prima oară acolo, pur şi simplu nu ne-a venit să credem că există aşa ceva la 50-100km de Bucureşti.

2. Cât de reală este perspectiva includerii în rețeaua EuroVelo? Și, poate mai important, care sunt beneficiile?

România este în reţeaua Euro Velo, pe două dintre cele mai importante magistrale: 6 (Atlantic – Marea Neagră) şi 13 (Cortina de Fier). Dar este prezentată cu trasee neomologate. Ei bine, două dintre traseele cicloturistice din Călăraşi sunt chiar pe coordonatele Euro Velo 6, respectiv C1 Căscioarele-Olteniţa-Mânăstirea şi C2 Mânăstirea -Călăraşi. Depinde numai de noi (ca ţară, actori locali, comunitate) să trecem la nivelul următor: să fim pe harta Euro Velo cu trasee omologate. Criteriile se regăsesc pe 3 coordonate: infrastructură, servicii şi marketing-promovare.

Mă bucur că întrebi care sunt beneficiile prezenţei noastre în reţeaua EuroVelo pentru că, de fapt, aici trebuie să privim. Într-un studiu publicat în 2012 de Parlamentul European – “The European Cycleroute network – EuroVelo”, se arată că impactul economic estimat al cicloturismului în Europa este de 44 miliarde de euro/an. României îi revin aproximativ 180 milioane de Euro/an din cicloturism. Uite aici un grafic, din care puteţi vedea detaliat impactul la nivel European

Franţa, Germania şi Marea Britanie sunt în topul clasamentului. România este la coadă. Asta înseamnă că potenţialul cicloturistic merită să fie exploatat mai mult. Avem exemplul celorlalte state şi avem locurile minunate din ţara asta. Trebuie doar voinţă şi un pic de efort pentru a le activa. Este clar că România şi, în mod direct, românii au de câştigat:

• Câştigă direct comunitatea locală în care există rutele cicloturistice: cei care oferă servicii de cazare, masă şi agrement, magazine de biciclete, accesorii şi service, servicii conexe.
• Câştigă cicloturiştii: descoperă locuri noi într-un mod plăcut şi sănătos (prin folosirea bicicletei).
• Câştigă România: prin câştigul celor de la punctul 1 şi 2.

3. Cât de multă muncă a fost nevoie pentru a materializa traseele? În momentul de față se află acestea la un standard compatibil cu EuroVelo sau mai sunt de adus îmbunătățiri?

Am început să lucrăm din octombrie 2014 şi ne-am stabilit de la bun început că vrem să lăsăm o infrastructură serioasă, care în 2-3 ani să înceapă demersurile de omologare Euro Velo. Am luat în calcul şi cele două mari provocări: a) inexistenţa unor standarde naţionale cu privire la cicloturism şi b) distrugerea, furtul semnalizărilor cicloturistice.

Astfel, împreună cu partenerii noştri de la Asociaţia Cycling România, am stabilit să facem următoarele tipuri de marcaj:

1. Bidirecţional, cu vopsea: simbolul internaţional al cicloturismului – litera C, cu indicatorul traseului (de la 1 la 4), însoţit de săgeţi pentru direcţie (faţă, stânga, dreapta)
2. Panouri mici şi medii cu harta traseului, incluzând profilul acestuia şi bornele kilometrice, elementele informative – numele, simbolul, gradul de dificultate, tipul acestuia, distanţa şi timpul estimat de parcurgere, precum şi un QR code (care, scanat, te trimite pe pagina respectivului traseu; acolo ai toate informaţiile, inclusiv un tur virtual)

Astfel, conţinutul atinge şi chiar depăşeşte standardele europene. Conţinutul, forma şi materialele specifice pentru semnalizarea Euro Velo se fac numai în momentul în care demarezi procedurile de omologare şi primeşti acordul European Cycling Federation, conform codului “Resolution on Road Signs and Signals” (UNECE 2009) şi manualului “Signing of EuroVelo routes”. Deci aceasta este o etapă intermediară, în care am urmărit să atingem standardele maxime raportându-ne la specificul şi provocările locale.

Impact și beneficii

În continuare, trecem la aspecte mai pragmatice. E clar cât de frumos e cicloturismul pentru practicanți, tocmai de aceea vorbim despre impactul pe care îl are asupra beneficiarilor. Bogdan recunoaște că „răspunsurile ar fi mult mai uşor de dat dacă cicloturismul ar face parte dintr-o strategie naţională. În 2012 MDRT a introdus în dezbatere planul mai multor asociaţii şi actori de profil din România pentru realizarea unei Reţele Naţionale de Trasee Cicloturistice Marcate. Ar ajuta foarte mult un astfel de plan: atât dezvoltarea traseelor, cât şi toată partea de studii, cercetări şi raportări. În lipsa lui, o să ofer două variante privind următoarele chestiuni, cea Estimată – E şi una mai Practică – P”. Așadar, cifrele:

• Numărul de utilizatori care se estimează că îl va atrage în următorii ani

E: Dacă ne raportăm la nr de 9 milioane de vizite cicloturistice/an din România, reţeaua cicloturistică din Călăraşi are un potenţial mediu estimat de aproximativ 200.000 vizite anual.

P: În 2015, spre exemplu, până în acest moment, au fost anunţate 3 evenimente importante care vor aduce aproape 1000 de oameni cu bicicleta prin Călăraşi: Marea Pedalare, Tura cicloturistică de Ziua Europei, care e parte din proiectul European Cycle Relay şi Turul Cărţile Copilăriei pe bicicletă.

• Ce procent din aceștia se estimează că vor fi din afara țării

E: Între 5-10%. Conform aceluiaşi studiu citat mai sus, România se încadrează pe o scară de 1-6 în ceea ce priveşte cererea pentru cicloturism, pe treapta nr 2 (low-medium), alături de Lituania, Serbia, Norvegia, Croaţia, Macedonia, Italia, Estonia, Irlanda, Grecia şi UK.

P: Sper să ajungă cât mai aproape de 10% şi chiar să îl depăşească, având în vedere că în strategia noastră de promovare am inclus deschiderea traseelor cicloturistice către comunităţile din Germania, Austria, Elveţia, Italia şi Grecia şi introducerea acestora în două platforme internaţionale foarte importante: outdooractive.com şi trailforks.com. Anul acesta avem deja un eveniment care se bucură de recunoştere europeană, prin includerea lui în proiectul European Cycle Relay.

• Cât de mari sunt veniturile pe care le pot aduce aceștia

E: 180.000.000 Euro este estimarea impactului economic al celor 9 milioane de vizite cicloturistice anuale din România. Reţeaua cicloturistică din Călăraşi poate beneficia, în medie, de aprox. 440.000 Euro/an, ca impact economic (impact economic total/nr judeţe).

P: Impactul poate fi mult mai mare (aproape dublu), dacă luăm în calcul factori precum potenţialul local + gradul avansat de infrastructură cicloturistică locală, faţă de alte judeţe + suprapunerea a două trasee pe magistrala Euro Velo 6.

• Cât de multe afaceri adiacente cicloturismului (unități de cazare, de alimentație publică, magazine de biciclete, service-uri de biciclete etc.) se estimează că vor fi înființate și aproximativ câte locuri de muncă înseamnă acestea

Chiar lucrez la un studiu care să evidenţieze cât mai bine aceşti indicatori. Pot să îţi spun că am urmărit prin cele 4 trasee cicloturistice să scoatem în faţă exact aceste oportunităţi. Astfel, am creat şi harta interactivă cu traseele, spaţiile de cazare, masă, obiective şi producători locali. În acest moment sunt pe hartă 17 producători şi meşteri locali, 1 magazin de biciclete, 1 punct Biblionet şi 14 unităţi de cazare şi masă (hoteluri, pensiuni şi campare cu cortul), pentru o reţea de aproximativ 200km.

Dezvoltarea ar trebui să aibă în vedere în primul stadiu perfecţionarea serviciilor deja existente şi, ulterior, dezvoltarea altora. Cel puţin 30 de locuri de muncă noi/an pot fi deschise. Desigur, ţine foarte mult şi de adaptabilitatea oamenilor (a producătorilor locali, meşterilor, agenţilor econimici) la această formă de turism.