Categorii: Editorial

Prea mult binging! Pentru plângăcioşii de la concursuri…

Vreau să spun din start că eu am fost mereu un mare avocat al concursurilor şi am încurajat mereu oamenii să participe, să vadă unde e limita lor, cât pot ei să ducă într-o activitate de care ei sunt pasionaţi. Mereu am avut cea mai mare admiraţie pentru cei ce ajung ultimii, noaptea, pentru că ei au depus cea mai grea luptă. În mare parte îi admir pentru că nu pot să uit că am fost şi eu multă vreme printre ei şi ştiu lupta pe care o dai ca să treci o linie de sosire în 10-12 ore în timp ce primii au terminat acelaşi traseu în 2-3 ore. Acesta este spiritul unui concurs iar atitudinea admirabilă este cea de finisher, să lupţi cât poţi ca să treci linia aia nenorocită de sosire.

Bineînţeles, mereu au existat organizatori mai iubitori de finisheri şi alţii mai puţin înţelegători. De la concursuri grele unde organizatori ca Luci Clinciu au pus limite de timp absolut generoase şi au stat cu tălăngile la sosire până noaptea să îi aplaude pe ultimii de pe traseu, până la organizatori de genul celor din Triada MTB care, cel puţin la traseele lungi, au pus destul de des limite de timp restrictive care permiteau practic doar celor mai buni să treacă linia de sosire. Au existat organizatori care au decis să facă premierea doar după ce a sosit ultimul, ba chiar să îi strige în faţă pe TOŢI care au terminat traseul, chiar dacă aceştia sunt câteva sute şi treaba asta durează până spre dimineaţă, dar şi organizatori care au preferat să facă premierea imediat ce primii au terminat traseul. Deşi eu sunt de partea primilor, ambele atitudini sunt corecte şi au justificare. Totul însă atâta timp cât se respectă regulamentul anunţat iniţial şi organizatorii nu schimbă regulile jocului pe parcurs, excluzând evident cazurile de forţă majoră…

Cât despre concurenţi, mie mi se pare că de la ei este nevoie de două calităţi: AUTOEVALUARE şi ASUMARE. La acestea, organizatorii trebuie să răspundă cu SINCERITATE şi REALISM. Să vedem ce ar însemna asta…

Asta înseamnă că, în calitate de concurent, trebuie să te asiguri că traseul pe care pleci nu îţi depăşeşte capacităţile şi că te-ai autoevaluat corect. Dacă te duci la un mega concurs cu câteva mii de metri diferenţă de nivel şi apoi te plângi că a fost mult de urcat, cu scuzele de rigoare, eşti un BOU. Dacă te duci la un concurs de MTB pe munte şi te plângi că traseul era abrupt, avea bolovani, rădăcini şi nu te-ai putut da pe bicicletă, pune mâna şi te antrenează! Dacă te duci la un concurs pe munte ca o floare, într-un tricou şi pantaloni scurţi şi cu un snickers în buzunar şi prin vârful muntelui te prinde furtuna şi intri în hipotermie, deşi organizatorii au anunţat o listă de echipament obligatoriu, dar tu eşti prea racer să cari aşa ceva cu tine, fără supărare, aici intervine selecţia naturală! La fel şi dacă ţi se strică bicicleta şi tu ai fost prea racer să iei cu tine o cameră, o pompă şi o trusă mică de scule… Iar dacă mergi pe un traseu prin pădure după două săptămâni de ploaie şi apoi te plângi că era noroi, în condiţiile în care toată lumea ştia că va fi noroi şi că se vor bloca roţile bicicletelor, se vor rupe schimbătoarele, lumea se va face muci, dar totuşi tu ai decis să te aliniezi la start, eşti….. (puneţi voi ce vreţi aici, din imaginaţie)…

Realitatea este că tu, în calitate de concurent, îţi asumi nişte decizii. Este decizia ta dacă plăteşti înscrierea redusă cu câteva luni înainte riscând să nu mai participi sau aştepţi ultimul moment, dar vei plăti mai mult. Este decizia ta dacă în ziua concursului te prezinţi la start, sau din motive de formă proastă, probleme tehnice sau traseu dificil preferi să renunţi. De asemenea, este decizia ta dacă lupţi să termini sau abandonezi, decizia asta fiind cea mai personală dintre toate, deoarece puţini te vor privi ca un erou dacă termini printre ultimii, satisfacţia e strict personală. Dar foarte important este să îţi asumi că toate sporturile astea au un grad ridicat de risc, atât pentru tine cât şi pentru bicicletă. Poţi la fel de bine să cazi într-o prăpastie la munte şi să te faci pilaf sau să efectuezi un harakiri perfect cu o creangă într-o pădure lângă oraş. Nimeni nu e vinovat pentru asta, în momentul când ţi-ai cumpărat MTB sau te-ai decis că alergarea prin parc e plictisitoare şi vrei mai mult, singur ţi-ai asumat toate aceste riscuri!

Bineînţeles, organizatorii au şi ei răspunderea lor. Ei trebuie să asigure condiţii cât mai bune de desfăşurare a concursului în condiţiile date, să fie sinceri şi realişti atunci când prezintă traseul. Da, dacă organizatorii spun că e concurs pentru începători şi apoi duc concurenţii pe nişte porţiuni tehnice, e inconştienţă. De asemenea, tot organizatorii pot reduce din riscuri punând de exemplu protecţii în anumite zone sau ajungând până la situaţii absolut fantastice de a pune mochetă peste zonele cu noroi sau de a goli bălţile cu motopompa cu o zi înainte de concurs. Dar evident, oricât s-ar chinui, vor fi mereu oameni nemulţumiţi!

Foto: Cristian Vasile

Pe de altă parte, organizatorii trebuie să respecte regulamentul. Astfel, dacă regulamentul specifică nişte timpi limită sau nişte condiţii de descalificare, acestea trebuie respectate cu stricteţe. Nu de puţine ori m-am certat şi eu cu arbitrii pe tema timpului limită. Oricine ajunge într-un punct de control înainte de expirarea acestuia trebuie lăsat să continue dacă el doreşte asta. Pe de altă parte, organizoatorii sunt justificaţi să solicite concurenţilor să se retragă de pe traseu şi să nu continue nici „pe risc propriu” pentru că din păcate dacă se întâmplă ceva, asigurarea verbală a concurentului din punctul de control că îşi asumă riscul nu valorează nimic. Vrei să dovedeşti că poţi, mai încerci o dată în afara competiţiei. Din punctul meu de vedere, orice reclamaţie în legătură cu nerespectarea regulamentului de către organizatori este justificată, mai ales dacă e vorba de timpul limită! Cu o excepţie totuşi…

Organizatorii trebuie să fie şi realişti! Chiar dacă regulamentul impune nişte timpi limită, în caz de forţă majoră concursul trebuie scurtat sau anulat, chiar dacă se bulibăşeşte clasamentul. Siguranţa participanţilor trebuie să primeze. Dar este vorba de situaţii cu adevărat periculoase, cum ar fi schimbări meteo extreme, nu dacă plouă pe prognoză de ploaie. Dar dacă concurenţii nu sunt în pericol, concursul nu trebuie modificat, chiar dacă traseul a devenit mai dificil. Este suficientă informarea participanţilor şi trebuie respectată alegerea lor. Dacă concurenţii şi-au asumat un traseu dificil, organizatorii trebuie să îşi asume şi ei să îi aştepte, indiferent cât e nevoie, dacă aceştia s-au încadrat în timpii limită!

P.S. Deşi textul se doreşte a avea o valoare generală, este clar că bate aluzii la câteva concursuri recente, în special Prima Evadare şi Ecomaraton, ambele din acest weekend. Totuşi, am preferat să las textul generalizat, pentru că şi situaţia e aplicabilă mereu în lumea sportului de amatori. Cât despre anumite situaţii întâlnite pe trasee, mi-e greu să mă pronunţ în necunoştinţă de cauză, eu am terminat traseul de la Prima Evadare în 3 ore şi 30 de minute, nu am cum să ştiu ce s-a întâmplat după aceea şi cu ce a fost mai bine sau mai rău decât ediţia legendară din 2011, aici puteţi să adăugaţi voi cei care aţi fost acolo…

Horațiu Campian

Horaţiu pedalează şi merge pe munte de când se ştie, dar s-a apucat serios de mountain bike şi de participarea la concursuri în 2006, iar de cursieră în 2010. Când nu pedalează, aleargă pe poteci de munte, iar iarna practică schi-alpinism. Iubeşte potecile de MTB din Carpaţi şi şoselele şerpuitoare ale Alpilor. Zona sa preferată de MTB este Bran-Moieciu.

Vezi comentarii

  • Salut Horatiu,

    Spune-mi te rog daca mai este valabila oferta de a publica un material interesant legat de Prima Evadare si cum ti l-as putea furniza.
    Oricum il voi trimite si altor publicatii, insa pentru ca voi sunteti parteneri media ai evenimentului si pentru ca ai promis ca daca vin cu ceva decent il vei publica, te intreb pe tine in primul rand.
    Concret, este vorba despre discutia purtata pe email de mine cu Daniel Sardan, directorul cursei, in care acesta explica deciziile luate si motivele care au dus la luarea respectivelor decizii.
    Cred ca ar fi interesant pentru toti participantii actuali, fosti si viitori sa vada cum se iau deciziile la Nomad Multisport si cum sunt tratati dupa aceea clientii.

  • Bai Horatiule, BOU esti tu ma, ok ?
    Alea nu sunt conditii de concurs iar organizarea a fost o bataie de joc. Scuteste-ne cu arogantele si teoriile tale.
    Din respect pentru platitori evenimentul trebuia amanat. Incapatanarea de a pastra in fiecare an data asta nu poate fi decat prostie. Asta e traseu de facut cu o luna mai tarziu.
    Hai pa

    • Eşti cam nesimțit, te rog să imi arăți unde te-am făcut eu pe tine bou dacă îți permiți să vorbeşti aşa. Un mic citat din text dacă se poate. Altfel nu dovedeşti decât că eşti un individ cu intelect redus la 0.

  • Pana la urma, articolul asta nu a vrut decat sa frapeze. Sa aduca cat mai multi cititori. E un mod de a iesi in evidenta. Asa se fac "boii" mari.

  • Ceva opinci pt. #mud http://bit.ly/cauciucmud sau Maxxis Medusa 26x2.10 profil cat mai mic, crampoane mari, inalte si rare!
    Pacat ca nu s-a putut cicla de toatea lumea, se pare ca au scos si clasamentul, care a fost temporar...

    • În principiu e ideal cel mai îngust cauciuc disponibil, respectiv Geax-ul de 1.7, deoarece evită mai mult blocarea roților și a transmisiei cu noroi. Clasamentul probabil că va fi revizuit și cei care nu au făcut traseul complet vor fi trecuți la coadă, dar la atâta lume e o muncă de durată.

  • Daca alegeai un titlu mai putin "retard", poate articolul tau pseudo-obictiv parea mai impartial!

  • Draga, Horatiu. Articolul descrie mai multe aspecte ale concursului, dar cu ideea generala si titlul in sine, imi pare rau sa zic, dar ai dat-o dupa prun... rau.

    Cand se plang 10 insi, sunt un caz izolat. Cand se plang 100, sunt un caz izolat. Cand se plang MAREA MAJORITATE a participantilor, e o problema. MARE.. Si cu atat mai mult, cand vin trufasi ca tine si scriu articole de genul, si lasa comenturi de genul, e clar. Totul e un joc de marketing. Mai multi participanti egal mai multi bani, egal mai mult profit pt organizatori. Elita trece in fata si parcurge traseul cu brio, bravo lor, iar restul 90% de muritori de rand sufera. Iar cand se plang, li se da peste nas, ca sunt "plangaciosi".

    Daca eram la vreun campionat ultra-mega-hiper profi, unde participau oameni care aveau cel putin cativa ani de competitii serioase sub centura, acolo da.. cine se plangea de conditii vitrege, era cu adevarat "bou" ca se te citez. Pentru ca stafeta se afla la cu totul alt etaj.

    DAR cand ai un eveniment ce se adreseaza copiilor, familiilor, incepatorilor, amatorilor, si evident, o parte sunt si participanti cu experienta considerabil superioara si MAREA MAJORITATE toarna comentarii negative si reprosuri pe absolut orice post / pagina / blog / articol si fluturas care le vine in cale.. atunci imi pare rau, organizatorul e "bou".

  • Referitor la articol:
    O mare fractura logica (si bold-uita):

    ''Dacă concurenţii şi-au asumat un traseu dificil, organizatorii trebuie să îşi asume şi ei să îi aştepte, indiferent cât e nevoie, dacă aceştia s-au încadrat în timpii limită!''

    Daca nu se vede, sa explic: asadar este vorba despre asumarea responsabilitatii, adica te astept pana la ora xx:yy = sorry a trecut timpul limita :-)))) am plecat, esti pe cont propriu.

    Referitor la ce m-a deranjat pe mine la Prima Evadare 2016:

    O mare bataie de joc - cel putin - la adresa ''Family'' la care am participat impreuna cu baiatul meu de 9 ani!!
    Dupa ce au postat poze si filmari cu balti ''asanate'' si carari, au anuntat 3 variante de traseu.
    M-am gandit: oameni responsabili - au fost, au vazut, au incercat - n-au reusit - au gasit variante - OK, mergem! (http://primaevadare.ro/update-traseu/)
    Nimic pe teren: (inca o data ma refer numai la concurentii mama, tata si copii - care nu sunt IRONMAN-i, desi poate unii ar vrea)
    Dupa iesirea din padurea Baneasa: dezastru! Vreo 5 km de glod.
    Mai oameni buni, nu ne puteau anunta pe noi astia, cu copii (intre 4 si 13 ani - de exemplu), ca traseul descris de ei si vazut de noi in pozele postate tot de ei nu este de noi?
    Mai mult conform: http://primaevadare.ro/finisul-pentru-cei-mici-este-la-pal…/
    nu au anuntat nici un timp maxim de parcurs. Dovada ca nici un Family nu s-a incadrat in baremul secret, care oricat ar fi fost de redus la jumatatea celor 5 ore din cel intreg, trebuia mult prelungit.
    S-au gandit vreo clipa, din goana ATV-urilor ce inseamna pt un copil sa nu se mai poata dezlipi din noroi? Pentru parinte ce inseamna sa traga de 2 biciclete cu de 2 ori greutatea lor cu rotile blocate ?
    Da, se poate spune: o experienta. Dar nu pentru genul acesta de experienta am fost pregatiti de organizatori, nu pentru acest gen de experienta ne-am pregatit psihic (si nici fizic cu acesti copii).
    Pe distanta de 27 de km, nici o sursa de apa!! Decat cea din balti si noroi.
    In sfarsit ajunsi la Palatul Ghica, urcam bicicletele int-un camion si asteptam autobuzul.
    De fapt nu-l asteptam, ca era acolo, dar soferul - pe buna dreptate, nu vrea sa ne urcam in el asa murdari cum suntem. Deci asteptam vreo jumatate de ora sa vina niste saci de plastic pentru fotoliile din autobuz.
    Dupa 3/4 sau 1 ora - pentru ca am renuntat sa mai tin socoteala - ne-am urcat prin bunavointa soferului in camion si am plecat spre Snagov.
    Multa reclama bagata in sacosa verde...(nu vreau sa fac calcule - le puteti face si voi: 2500x20 euro - in medie, fara firme, cluburi, etc, + 9 sponsori... )
    Ceva cu un inceput frumos, care a devenit o taraba unde sponsorii sa vanda cat mai mult.
    Un fel de ''dezinfectant'' Hexifarma...
    Pacat.

  • Eu am plecat de pe ultimele locuri, și nu mă interesat niciodată podiumul, dar mă aștept ca atunci când se spune prealabil, să fie prealabil și pentru primul și pentru ultimul. Zonele cu noroi de până în pădure, grele dar mai greu mai ușor le treci, în schimb când în fata ta ai blocaj de concurenți, și noroi până la genunchi cum treci??????
    Am mers prin noroi până mi-au sărit tălpile la spd-uri.
    Dacă eu cunosc traseul, nu schimb traseul la 12 noaptea, căci poate nu am timp să îmi reechipez bicicleta.
    Spune si mie inteligenți lu peste cum pana mea treceai tu in viteza pe aici???? https://youtu.be/G5rRwxjnXG8
    Așa că mai gândește când vorbești. Sau sfătuiește organizatori să facă două concursuri separate, căci nu mi se par normali cei ce avavantajati fiind de poziție să îi critice pe ultimi.

    • Chiar filmul ăla mi se pare stupid, l-am văzut de dimineaţă, mergi lejer pe linia de apă din mijloc, pe unde împinge bicicleta băiatul cu pantaloni cu dungă albastră. Se vede clar că solul e tare şi că nu se scufundă picioarele. Dacă ai bicicleta echipată cu anvelope corespunzătoare, te urci pe ea şi mergi. Nu chiar fluierând, dar mergi. Vezi undeva noroi lipit pe biciclete şi roţi blocate? Nu, iar dacă roţile nu sunt blocate, se poate merge, punct. Pe câmp, afară din pădure, erau într-adevăr zone unde nu se putea merge, dar asta nu e una dintre ele.

      • Salut,sunt Mihai Daitoiu,tipul care a postat filmuletul stupid.
        Sa stii ca, in comentariul tau ,nu filmuletul este cel stupid.
        Faci aceeasi mare greseala pe care o fac toti care vad ca le-a reusit PE: negi ca traseul se strica maxim dupa cateva sute de concurenti.Articolul tau se poate rezuma la un singur cuvant: clickbait! Si cade in pacatul mandriei, al omului increzut,plin de sine, care-si dezvolta complexe de superioritate.
        Asta de fapt deranjeaza colegii de concurs care au comentat aici.
        N-ar fi rau sa citim si randuri caracterizate de modestie,autocritica,chiar si dinaia comunista, si autoironie. Asta ar arata multe!
        Momentan nu arata.

        • Admir oamenii care pun comentarii cu numele real, aşa că îţi răspund cum stă treaba. Nu mă interesează de soarta plângăcioşilor. Din cauza lor MTB-ul s-a dus dracului în România. Din cauza lor, organizatorii au început să facă concursuri mizerabile, de doi bani, cu trasee de rahat, iar concursurile adevărate au dispărut. Din punctul meu de vedere, concurs înseamnă ce scrie în DEX că înseamnă, iar PE este un CONCURS (indiferent dacă e sau nu cu adevărat un concurs de MTB). Te duci la concurs pentru a vedea roadele antrenamentului. Nu e plimbare prin pădurea Băneasa cu Mândruţă. E la rupere. OK, voi ziceţi că primii 300 au avut condiţii bune. Cine i-a oprit pe cei din spate să fie în primii 300? Să vină să pună jos să vedem planul lor de antrenament din ultimele 6 luni. Cum au tras astă iarnă la spinning şi la sală, cum au început antrenamentele de volum în februarie-martie, cum au început antrenamentele serioase la final de aprilie. Pentru mine concurs înseamnă ceva pentru cei care fac un minim de efort. Restul care văd scris concurs şi se bagă aiurea să se înscrie, este fix problema lor şi ar trebui să şi-o asume. Eu nu pot să înţeleg de ce s-ar înscrie 2000 de oameni la un concurs de ciclism şi personal mă deranjează. Da, aş vrea să văd 300 de ciclişti concurenţi şi 1700 de spectatori care după concurs s-ar motiva şi s-ar apuca de antrenament. Sportul nu o să crească cu o mie şi ceva de trocaleţi care fac ciclism de la birou. Ştiu că ei îmi citesc mie ce scriu, dar nu mă interesează, nu o să îmi cobor nivelul pentru ei. Sunt destui care apreciază munca de a încerca atât cât putem să ţinem sportul ăsta în picioare. Am scris aceleaşi lucruri de ani de zile. Acum pe Freerider am un reach mai mare. Dacă de mâine n-aş mai scrie aici, aş scrie tot aceleaşi lucruri. Altfel, ar fi necinstit pentru toţi prietenii mei ciclişti, care gândesc toţi la fel. A. că nu o să iasă banii pentru organizatori? NU MĂ INTERESEAZĂ! M-ar interesa în măsura în care unii ar organiza ceva de genul ăsta, de masă, iar banii câştigaţi i-ar reinvesti într-un concurs adevărat de MTB. Altfel, e fix problema lor cât câştigă şi că reuşesc să găsească sute sau mii de oameni care să dea banul.
          Mai multe despre cum stă treaba poţi citi în editorialul ăsta de anul trecut:
          http://www.freerider.ro/editorial/sa-ducem-mtb-ul-inapoi-pe-munte-91217.html

  • Inca de la titlu care lasa de dorit, cu toata interventia redactiei, limbajul, pe alocuri, cu toate scuzele de rigoare, imi confirma ca acest articol depaseste o anumita limita pentru un site pe care-l urmaresc din cand in cand.
    Fara sa lungesc si sa contrazic recomandarile lui Horatiu Campian, limita de decenta nu trebuie depasita cand vorbim si indiferent despre cine vorbim.

    Draga Horatiu, am remarcat mai multe non-sensuri, unul care mi-a ramas in minte, mai jos.
    "Deşi eu sunt de partea primilor, ambele atitudini sunt corecte şi au justificare."
    ....
    "De asemenea, este decizia ta dacă lupţi să termini sau abandonezi, decizia asta fiind cea mai personală dintre toate, deoarece puţini te vor privi ca un erou dacă termini printre ultimii, satisfacţia e strict personală."
    Intr-o traducere libera "desi" e articol general, "totusi, deoarece" satisfactia e strict personala.
    Si da, chiar dc este un articol de context general si zici asta, "volens-nolens" toate discutiile duc spre concursul de ieri. S-au comentat aici toptanul de aiureli si bajbaieli de ieri, astept si eu ca multi altii si ca tine, Horatiu, pozitia oficiala a organizatorului.
    Cea mai mare problema a organizatorului concursului de ieri e ca nici satifactiei strict personale nu a mai dat curs. Daca acest concurs s-a transformat intr-adevar in altceva, ca tot zicea cineva ca e deja intr-un circuit (ceea ce e chiar de bine) e decent sa existe onestitate informala si efectiva si pt ceilalti participanti. Sunt unii care chiar asteapta un an sa participe indiferent de conditii, dupa ceea ce s-a intamplat ieri dezamagirea e greu de cuantificat.
    Deci, si pt mine, asemenea. Scopul meu a fost sa termin aceasta cursa pe traseul clasic, iar dupa 6:50 min de lupta si 2 km inainte de finish mi-a fost cerut cipul si spus ca concursul s-a incheiat. Dupa cateva minute de asfalt, la Astoria cititoarele din zona de sosire erau pe asfalt, premierea a inceput la 17:35...
    Aseara, in clasament, la pozitia 668, ultima, timpul aferent era 7:30...(unde stiti ca se mai intampla asa ceva?!)
    Si-au bagat picioarele la propriu astfel incat noroiul propriu si lipicios de ieri a capatat un pronuntat sens figurat.
    Asa ca de la satisfactie personala am ajuns la o cumplita dezamagire....

    • Treaba aia cu "de partea primilor" se referea la cei care aşteaptă toţi concurenţii ca să facă premierea şi nu impun limite de timp grele pe traseu, chiar n-are nicio legătură cu Prima Evadare, erau date de exemplu seria Carpathian Man şi Triada MTB. Cat despre PE, tu eşti fix în situaţia aia nasoală pe care şi eu am atacat-o, ai fost oprit mai repede în mod aparent nejustificat. Mi se pare că nu e corect ce s-a făcut şi sunt şi eu curios de ce. M-am întors după concurs pe bicicletă spre Bucureşti şi am văzut pe contrasens numărul imens de concurenţi întorşi pe asfalt, mult prea repede. Chiar şi atunci m-am întrebat ce se întâmplă.

      • Ma bucur ca recunosti ca ai scris articolul in necunostinta de cauza. Poate si plangaciosii au dreptatea lor...

Share
Published by
Horațiu Campian

Stiri Recente

Suport de 6 biciclete de la Thule: noul Revert

Thule a găsit o soluție de a transporta 6 biciclete pe un suport care se montează pe cârlig, un suport…

3 zile in urma

Noul Pinarello Dogma XC, hardtail și full-suspension

Pinarello, cunoscut mai degreabă pentru cursierele de top pe care le fabrică, lansează în tandem noul Dogma, o bicicletă de…

4 zile in urma

Noul Yeti SB165: acum în format mullet

O delectare pentru priviri acest nou SB165, mai ales în culoarea această albastră. Odată cu adăugarea unei roți de 29…

4 zile in urma