La test: casca Met Parachute (2015)

Ai în față cea mai ușoară cască full-face din lume, care cântărește doar 700 de grame și care este adresată iubitorilor de enduro. Deși pare tentant să o compari cu alte căști full-face, aceasta este o greșeală, căci Parachute joacă în cu totul alt segment. Concurentul său principal este casca Bell Super 2R, despre care am scris în acest articol, așadar aceasta va fi referința.

Lansate aproximativ în aceeași perioadă, ambii producători au dorit să vină cu un plus de siguranță și funcționalitate în segmentul enduro, care se află într-o continuă și spectaculoasă creștere. Dacă Bell a mizat mai mult pe latura pratică, cei de la Met au abordat subiectul un pic diferit. Atât de diferit încât nu știam că această cască nu are mandibula detașabilă. Și din acest punct pornesc și diferențele între cele două produse.

Parachute are o deschidere mai largă, oferă deci o vizibilitate mai bună și se fixează mai strâns pe cap, în special în dreptul obrajilor. Aduce mai mult cu o cască de downhill din acest punct de vedere, ceea ce-ți conferă o mai mare siguranță. Desigur, beneficiază de reglajul amplasat în dreptul cefei, de unde o poți strânge sau desface cu ajutorul unei rotiție, asemenea unei căști normale. Totodată, am remarcat imediat că Met este mult mai bine aerisită decât Bell, ceea ce reprezintă un plus în segmentul enduro.

Extra față de casca de la Bell, îți poate fixa eficient și perechea de goggles, pe care unii o preferă în detrimentul ochelarilor clasici, datorită protecției mai bune pe care o oferă. Un lăcaș pentru prinderea unei camere există, însă Bell este livrată direct cu o prindere de GoPro, ceea ce m-a încântat terbil la acel moment. Viziera lui Met este mai sus amplataă decât cea a căștii Bell și nu intră în câmpul tău vizual. Prinderea lui Met se face asemenea căștilor de downhill, cu trecerea unei chingi prin două inele. Asta îți va răpi ceva mai mult timp, iar dacă nu ești obișnuit cu acest tip de prindere, va trebui să exersezi un pic ca s-o faci rapid. Bell pe de altă parte, vine cu clips normal, ușor de prins chiar și de către un copil.

Calitatea pot spune cu mâna pe inimă că este similară. Ambele căști sunt foarte bine finisate, oferite într-o multitudine de culori, iar calitatea premium se simte de la prima atingere. Din punct de vedere practic, Bell Super 2R este modelul câștigător, mai ales că poți avea două căști într-una singură. Prinderea de sub bărbie este extrem de facilă, iar prinderea pentru GoPro un mare bonus care te scapă de alte chingi încâlcite. Pe de altă parte, Met este mai bine aerisită și fără niciun dubiu, stă mai bine pe cap, oferindu-ți un sentiment de siguranță mai mare. Cum prețul este similar (Bell o idee mai ieftin), iar greutatea aceeași, nu rămâne decât să decizi ce anume cauți: sentimentul de siguranță mai mare și o aerisire mai bună sau un produs care poate fi cască full-face și cască normală cu un singur click. Momentan le dețin pe ambele și nu-s sigur că voi vrea să scap de una dintre ele prea curând.

Dar concluzia poate să sune așa: dacă îți cumperi o cască cu care vei vrea să participi și la cursele de Cross Country, atunci Bell este răspunsul. Dacă ești genul care merge mai mult la enduro și la vale, atunci Met va fi alegerea firească. Chiar dacă par similare, fiecare dintre aceste două căști are un target diferit. Și este perfect așa.

Preț de raft: 1.450 Lei
Importator în România: –