Traseul iniţial trebuia să aibă 40 de km, însă ne-am lungit la 70 km, cu o diferenţă de nivel de 403 m. Iar cel mai spectaculos a fost ca s-au făcut 7 pene… Aşa cum spunea unul dintre noi “Devine suspect cine nu face pană”. În continuare traseul schiţat de pe bikemap.
Am plecat de la Palat în jurul orei 10:10 am coborât spre Podul Ros, cu o altă destinaţie, tot spre Cug, Iezăreni (pe malul lacului), însă aici surpriză, drumul era desfinţat, construcţii noi, ce nu apăreau pe harta GPS-ului, unuia dintre noi (Gilio). Astfel că a trebuit să facem puţin o cale întoarsă de câteva sute de metri, ceva mai sus, prin satul Iezăreni,conduşi de Cati, bineînţeles, drumul ne-a dus spre o altă destinaţie, îndepărtându-ne de traseul iniţial.
După un mic popas de regrupare, în vârful dealului de după sat, uitându-ne în zare, am luat decizia că va trebui să coborâm de-a dreptul.
Decizie care a fost binevenită şi care ne-a oferit o frumoasă coborâre pe o vale plină de iarbă verde şi rouă. Ieşirea în drumul de legătură a dus la apariţia primelor probleme, doi dintre noi (Tonka şi Tzavă) au făcut două respectiv o pană. Fapt care ne-a mai oprit din avântul luat, deoarece pe acele coclauri bătea un vânt de groază.
După rezolvarea problemelor mecanice, am pornit spre satul Corneşti, pe un drum de piatră şi praf din belşug. Aici am decis, să schimbăm trasul iniţial şi să urcăm prin rezervaţia foriestieră din Manjeşti, încercând să ne îndreptam către Mogoşesti şi Balonul METEO de la Bârnova. Rezervaţia ne-a oferit câteva trasee excelente, ce mai merită făcute, iar după ieşirea din pădure a urmat o coborâre pe un drum foarte accidentat de pământ şi cu un vânt obositor din faţă.
Coborâre ce a rămas răsplătită, cu alte rânduri de pene, de această dată Gilio cu două găuri şi Adhrian cu o pană.
Rezolvând şi aceste evenimente ce au durat aproximativ 20 minute, am plecat spre Mogoşeşti, cu gândul de a mai face un popas pentru masă, deoarece uni dintre noi cereau rezerve de lichide şi de hrană. Am parcurs până aici aproximativ 39 km. Cu o viteză medie de deplasare de 16 km/h.
Am mai staţionat în Mogoşeşti aproximativ 45 de minute, iar plecarea am făcut-o în jur de ora 14:25, îndreptându-ne spre drumul naţional 28, care numai l-am traversat, îndreptându-ne spre Curături. Aici tot un eveniment cam ciudat, unul dintre noi avea lanţul pus anapoda.
Am tot urcat prin pădure, cu speranţa că vom ajunge la gara Bârnova, insă şi de această dată traseul ne-a îndrumat spre o altă destinaţie trecând pe deasupra tunelului de la Bârnova şi ieşind în intersecţia: (la stânga – Slobozia, la dreapta – Balonul METEO, înainte – Dobrovăţ).
Am pornit spre Slobozia, unde o dată ajunşi la fântâna cu cobiliţă, am mai alimentat sticlele cu apă şi am pornit din nou, spre pădure, eram cam istoviţi, după atâţea km, ajnsesem la 60, iar vremea se pare că nu mai vrea să ţină cu noi, norii se adunau rapid pe cer, ne temeam de ploaie. Andrei, a spus că nu mai rezistă şi va coborî singur prin Piciorul Lupului, Ciurea Iaşi. Am rămas 13, poate cu noroc.
Cati, spunea, că ne pregăteşte o frumoasă coborâre pe o creastă de deal, trebuia doar să o urmăm, întrebându-ne cât mai este. Am urmat traseul prin padurea, plină de ceoate şi crengi, cu o iarbă crescută prin unele locuri ce ajungea până la pedale, am înaintat vertiginos, până la creasta promisă. Într-adevăr era un traseu de o frumuseţe clară, numai pentru mersul pe bicicletă, cu o cărare foarte îngustă, exact pentru roţile ce călcau pe ea., cu copacii foarte periculoşi, ce trebuia să treci cu o precizie foarte bună printre ei şi cu coborâri spectaculoase şi tot odată riscante, ce te puteau arunca lejer din şea dacă, apăsai mai tare frâna. O coborâre ce a durat până în drumul Bogonosului de la baza satului Bârnova, cu curbe strânse şi un traseu foarte accidentat, cu canale de tractor, ce o dată intrat în ele aveai toate şansele să dai cu bicicleta de pământ şi o dată cu ea şi noi.
Ieşind în drumul Bogonosului şi până în Bârnova, i-am tras un sprint cu o viteză medie de 30 km/h. Se vedea pe feţele noastre oboseala acumulată, precum şi foamea ce ne invada, iar cei mai mulţi dintre noi ceream câte un energizant de ciocolată pentru a ne mai menţine până acasă. Am coborât spre Trei Sarmale spre Şoseaua Bucium, de aici am început să cam rupem rândurile, poate de foame sau poate de oboseală, ne doream să ajungem cât mai repede acasă… Pentru AndreiURS, graba nu a fost atât de favorabilă, pe final făcând si el cea de a şaptea pană.
Timp parcurs 8 ore, Distanţa totală 74,8 km.
Galerie foto :
Vezi harta turei :
Articol realizat de Paul Popa (peugeot). Adresa web : wingchun2009.wordpress.com
Poze realizate de Andrei (Tzavă), Ene Bogdan (Smoorf), Paul Popa (peugeot).
Pentru 2025 Riders Club anunță organizarea a 5 concursuri de ciclism cross country și mtb, însă în plus față de…
Dacă în februarie 2022, Bryton prezenta un nou model de ciclocomputer, mai precis Rider S500, azi avem lansarea următoarei versiuni,…
Disciplina gravel devine din ce în ce mai populară, iar producătorii nu se sfiesc să lanseze constant modele noi. Martor…
Vezi comentarii
Se mai fac si anul acesta astfel de trasee ?
Fain, dar mai multa atentie la exprimare!