Marius Tirle despre Sălaj Velo Tur

Marius Tirle a fost prezent la Sălaj Velo Tour și ne-a trimis o descriere a cursei, pe care o publicăm în cele ce urmează pentru cei care se întreabă cum s-au desfășurat lucrurile acolo, în weekend. Să începem!

Azi am participat la prima ediţie a Sălaj Velo Tur, competiţie de ciclism adresată atât sportivilor de performanţă cât şi amatorilor, care îşi doresc ca pentru o zi să pedaleze alături de cei mai buni.

Competiţia se anunţa a fi de cel mai înalt nivel, la start prezntânduse mai mulţi foşti campioni naţionali.
Am luat startul cu speranţa de a pedala cel puţin câţiva kilometri alături de ei şi a mă clasa în top 10 la categorie. Startul fals a fost dat din faţa Instituţiei Prefectului Sălaj, iar la aproximativ 5km s-a dat startul real. Având în vedere lipsa antrenamentelor din ultima vreme, rezumândumă doar la clasele de SPINNING pe care le organizez şi ocazionalele competiţii la care particip, am fost rezervat în a da totul din primii kilometri, picioarele mele nefiind obișnuite cu un efort susţinut mai mult de o oră. Cursa a însumat 120km, asta însemna cel puţin 3 ore jumate de cursă (dupa estimările mele), aşa că pe primul deal am lăsat-o mai moale, până am găsit un grup alături de care să merg. Se face că acest grup avea să cuprindă mai mulţi cunoscuţi, Cristian Nechita Adrian, Florin Feher, Cristi Ardelean, Nagy Iulian şi înca un junior.

Pe la km. 15 Cristi Ardelean a luat distanţă, iar la km. 27 avea să apară primul obstacol mai serios, o urcare de 2km cu pantă medie de 4%. Aici grupul a început să se destrame, iar pe coborâre cu greu am reuşit să mă regrupez cu Adi, Cristi şi juniorul, Iulian rămânând în urmă. Deja începeam să simt unele dificultăţi, aşa ca am fost nevoit să stau mai mult la plasă. S-a alergat tare pe prim a parte a cursei, având vânt de spate, viteza pe plat depăşea frecvent 50km/h. Tot din cauza vantului de spate, statul la plasă era destul de ineficient, fapt de ducea uşor la epuizarea resurselor mele pentru această cursă.

Al doilea obstacol avea să fie la km. 42, o căţărare de 4km, cu pantă medie 3%, unde din nou s-a spart grupul, juniorul plecând mult în faţă. A urmat o coborâre de viteză, unde am refăcut distanţa pierdută pe urcare, iar de data asta juniorul nu a mai reuşit să stea cu noi în grup. La baza căţărării din localitatea Bulgari, km. 59 era un punct de alimentare, unde am oprit pentru a lua apă. Aici am pierdut contactul cu Adi şi Cristi, care nu au oprit.

Încet, dar sigur, am fost ajuns de un grup de aproximativ 8 rutieri alături de care aveam să pedalez ultimii 40km. S-a mers destul de susţinut, undeva pe la km 85 l-am ajuns şi pe Cristi care a rămas în urma lui Adi.
Pe ultima căţărare, s-a mers tare, dar nu s-a făcut o diferenţă, aşa că pe ultimii km am mers organizat (morişcă). Finalul a fost o surpriză, acesta având aproximativ 150m cu pantă medie peste 10%. Am fost învins la sprint de Cristi, dar merită pe deplin acest lucru, pentru că m-a dus mult la plasă.

Traseul şi organizarea

Mie mi-a plăcut acest traseu, fiind unul valonat, cu variaţii ale suprafeţei de rulare. Organizatorii au făcut treabă bună, totul s-a desfăşurat în siguranţă, iar primirea la Grădina Botanică a fost de bun augur. Sper ca acest eveniment să nu se rezume la doar o singură ediţie, şi să pedalăm din nou la ediţiile viitoare.

Sunt foarte bucuros că am reuşit să pedalez alături de oameni ca Alex Ciocan, şi deabia aştept ca autorităţile locale şi nu numai, să dea atenţie mai mare ciclismului, pentru că este un obicei sănătos şi recreativ!
Am terminat cursa în 3:25:56, pe locul 10 la categorie şi 25 la general.

Material redactat de Marius Tirle