Înainte de a scrie acest articol știm că ne-am asumat riscul veritabil de a deschide o cutie a Pandorei, însă problema disprețului și a urii unor automobiliști împotriva bicicliștilor este o situație reală, vrem-nu vrem. Nu se întâmplă doar în România, unde am putea invoca prezența timidă a bicicliștilor în trafic și deci o toleranță mai redusă față de aceștia pentru că lumea pur și simplu nu e obișnuită cu aceștia, ci și în țările luate ca etalon în materie de grad de dezvoltare a fenomenului, unde este binecunoscut fenomenul „road rage”. E foarte probabil ca motivele pentru care există această animozitate să fie multiple și le-am putea cuprinde pe toate doar în urma unei munci de cercetare intense, așa că azi ne oprim asupra unei explicații științifice pentru această stare de fapt. Profesorul de psihologie Tom Stafford scria anul trecut un articol pentru BBC în care argumenta de ce simplele gesturi ale bicicliștilor declanșează o furie profundă în rândul șoferilor.
În esență, Stafford pleacă de la ipoteza că în lumea contemporană, șofatul reprezintă o activitate foarte morală, cu tot ce cuprinde acesta: deplasarea cu o anumită viteză, costurile implicate pentru taxe, combustibil, întreținere etc, timpul irosit în așteptare și așa mai departe. Practic, șofatul este o stare de fapt, cât se poate normală, devenind deja un fel de componentă indisolubilă a vieții sociale. Discutăm cu prietenii noștri despre cât de aglomerat e drumul respectiv, cât de mult cheltuim pe benzină, cât costă taxele de drum, ei empatizează cu noi și așa se ajunge la un numitor comun valabil pentru foarte multe persoane. Se formează un set de reguli scrise, Codul Rutier de exemplu, dar și o conduită nescrisă, informală, între automobiliști.
Și aici apar bicicliștii în schemă. Stafford susține că simplul fapt că bicicliștii se pot strecura lesne pe lângă coada de mașini care așteaptă de decenii la semafor, că nu dau banii pe benzină, că nu plătesc taxe de drum și că, în principiu, nu se aliniază acelorași reguli informale asemenea automobiliștilor, declanșează un sentiment de furie în rândul acestora din urmă. Oarecum, în mintea șoferilor, se decide că bicicliștii încalcă norma morală și aceștia încep să fie priviți ca niște profitori și tratați în consecință.
Explicația oferită de Stafford, expusă pe larg în articolul original, poate foarte bine să fie validă din punct de vedere sociologic. Și, firește, mai sunt și „uscăciunile” din pădurea bicicliștilor, care nu țin cont de regulile de circulație și dau apă la moară acestei animozități. Însă oare sunt cei care se deplasează pe bicicletă chiar așa de profitori, obiectiv vorbind? Dacă ne gândim că cei care pedalează în oraș în loc să folosească autoturismul personal contribuie la reducerea poluării și a ambuteiajelor, oare sunt așa indezirabili? Probabil că totul se rezumă la percepția fiecăruia în parte, din moment ce există șoferi foarte civilizați cu bicicliștii și număr lor e în creștere.
Sursa: BBC
După succesul incredibil pe care l-a avut organizarea Campionatului European de MTB anul acesta, în luna mai, la Cheile Grădiștei,…
Șaua bicicletei este un subiect sensibil, și la propriu si la figurat. Așa că este greu și pentru noi să…
Sezonul hibernal nu este deloc unul “mort”, pentru că este vremea concursurilor de ciclocros. Astfel, pe data de 12 ianuarie…
Vezi comentarii
As vrea sa vad un articol care cauta sa EDUCE biciclistii iresponsabili din trafic, cei care ignora culoarea semaforului, cei care merg cu viteza pe pistele, dealtfel. ilegale de pe trotuar, cei care in parcuri aglomerate pedaleaza ca niste imbecili de parca mergand cu viteza mare impresioneaza pe cineva, sa nu uitam pe cei care cred ca au picioare in loc de roti si trec pe trecerile de pietoni calare pe biciclete.
Si nu in ultimul rand cei care nu se obosesc sa poarte o casca.
Poate reusim sa facem ceva si cu ei. DA merg cu bicicleta in oras si cred ca am si responsabilitati, nu doar drepturi pe care sa mi le asum automat ale mele fara a face nimic pentru a-mi castiga respectul in trafic printr-o counduita buna.
just my 2 bani.
am peste 60 de ani si merg zilnic cu bicicleta ,iar comportamentul unora din trafic fata de cei pe bicicleta este specific indivizilor frustrati si celor fara cei,,7,, ani,,.pentru unii nu sant importanti decat cei cu masini ,,mari,,pe care atunci cand sant in trafic sunt respectosi.vom continua sa circulam in trafic alaturi de iei pana cand se vor obisnui.fiti alaturi de mine:IUBESC sa BICICLESC! ATENTIE! Intrebarile tehnice sau cele legate de alt subiect vor fi postate pe forum.
Bicicleta s-a inventat cam pe la mijlocul sec 19 , masina in secolul 20, deci biciclistii merg pe strazi cu peste 50 de ani inaintea soferilor, si cu toate asta soferii au pretentii! Hai mai subtire !!!
Ma deplasez prin oras ca biciclist, pieton, sofer (40% , 45%, 15%) si pot spune ca doar "uscaturile" le tii minte din oricare dintre categoriile de mai sus.
Ca biciclist inregistrezi doar soferii care te sicaneaza in trafic sau pietonii de pe pistele de biciclete, ca pieton doar soferii care te alearga pe trecerile de pietoni sau biciclistii care meg repede pe trotuar iar ca sofer biciclistii care sar de pe trotuar in strada sau pe trecerile de pietoni si pietonii care traverseaza pe unde le vine. Ce este "rau" se imprimeaza mult mai profund in memorie decat ce este normal ("bun" fiind asociat cu normalitatea). Personal imi aduc aminte relativ usor de ultimul sofer/biciclist/pieton idiot dar trebuie sa fac eforturi considerabile pentru a-mi aduce aminte cealalta categorie. Din pacate, am ajuns sa rostesc, din ce in ce mai des, fraza "Si ne mai miram ca ne uraste lumea in trafic!" cand este vorba de comportamentul unor biciclisti indifierent daca sunt pe biciclicleta, pe jos sau la volan cand spun asta.