5.000 de kilometri de trasee cicloturistice investigate de Cycling Romania pe malul Dunării

Cei 32 de tineri voluntari ai Cycling Romania, împărțiți în opt echipe, au parcurs timp de două săptămâni peste 5.000 km pe bicicletă pentru a investiga trasee de cicloturism pe malul Dunării.

Cele opt echipe, formate din români și bulgari, au plecat pe 24 iunie din Călărași și Oravița și au parcurs trasee de 80-140 km/zi, ajungând în locuri pitorești, cu obiective atractive și oameni cu povești interesante. Sâmbătă, 6 iulie, în cadrul conferinței „Turul Dunării 2013”, echipele au prezentat rezultatele investigărilor, de la numărul de kilometri parcurși, la provocările întâlnite pe traseu și cea mai frumoasă rută. Toate infomațiile colectate vor fi prezentate pe un portal național de cicloturism (Cycling Romania), care va fi disponibil din luna septembrie, atât în limba română, cât și în engleză.

„Am reușit să identificăm un număr mare de trasee care pot fi parcurse cu bicicleta pe care le vom prezenta pe portal, în luna septembrie. Urmează ediția 2014, prin care vom investiga și mai multe zone. Cicloturismul generează venituri anuale de 44 miliarde de euro la nivel european, iar noi suntem convinși că și România poate deveni o destinație atractivă, atât pentru cicloturiștii străini, cât și pentru cei români”, a declarat Mircea Crisbășanu, coordonatorul proiectului Cycling Romania.

El a explicat că Dunărea atrage peste 1,5 milioane de turiști anual în sectorul Passau-Viena, în timp ce malul românesc, care reprezintă o treime din suprafața fluviului, atrage doar câteva sute de turiști străini anual. Furnizarea de informații credibilie despre sectorul românesc pe un portal on-line, inițiativa Cycling Romania, este una dintre condițiile de bază pentru a atrage mai mulți turiști.

La conferința „Turul Dunării 2013” au participat reprezentanți ai autorităților locale, Ministerului Tineretului și Sportului, direcțiilor județene pentru tineret și sport, consiliilor județene și grupurilor de acțiune locală. Au fost prezentate punctele tari și punctele slabe identificate pe traseu și au fost identificate o serie de soluții care ar putea atrage un număr mai mare de cicloturiști pe malul românesc al Dunării.

Drumurile, o mare problemă și pentru bicicliști

Drumuri asfaltate cu bandă de urgență foarte îngustă pe care nu se pot deplasa bicicliștii, sectoare de drum de calitate nepotrivită (asfalt peticit) și lipsa locurilor de campare sigure sunt câteva dintre probleme întâlnite de voluntari pe traseu.

În plus, o altă problemă cu care s-au confruntat toate echipele de voluntari a fost transportul bicicletelor cu trenul. Deși există un regulament care permite transportul bicicletelor în trenuri în anumite condiții, controlorii nu cunosc aceste reguli și, astfel, bicicliștii au fost nevoiți să plătească în plus pentru transportul bicicletelor.

Nevoile bicicliștilor, ușor de îndeplinit

Echipa 4 Est, din care au făcut parte Iulian Bărbuceanu, Gabriel Panțîru și Pavel Petrov, a parcurs cea mai lungă distanță: 649 km, timp de o săptămână. „A fost greu, dar am reușit să ne încărcăm bateriile zilnic, cu ajutorul oamenilor întâlniți pe traseu, cum ar fi proprietarul unei ferme de capre din satul Dăița sau juniorii echipei de fotbal din satul Mănăstirea”, a declarat Iulian Bărbuceanu, care a dormit în cort trei nopți.

Diana Culescu, membra singurei echipe formată numai din fete, a punctat faptul că bicicliștii au nevoie de puncte de cazare simple și funcționale, în zone pitorești din natură, și nu de hotelurile și pensiunile comerciale, cu termopane și plasme TV. “Cei mai multi turiști pe bicicletă preferă zonele de camping. O soluție cu costuri minime este amenajarea unui spațiu sigur de campat, care să aibă o priză (pentru GPS, telefon, cameră foto) și dușuri. Astfel de puncte pot fi amenajate ușor, poate cu ajutorul direcțiilor silvice, la o distanță de circa 50 km unele de celelalte, astfel încât să știm că avem o variantă sigură de campat”, a spus Diana  Culescu, care este și membru al Asociației Peisagiștilor din România.

Participanții la dezbatere au mai subliniat faptul că cicloturiștii au nevoie de informații on-line. “Ce m-ar face să ies mai mult cu bicicleta? Pentru mine e important să am un traseu pe care să mi-l pot descărca pe telefon, fără să fiu nevoit să mă uit după marcaje, dat fiind că marcajele dispar. Ar trebui să am atât o variantă off-road, dar și o variantă cu asfalt, să știu care sunt sectoarele cu probleme și să știu ce pot vedea în zonă, ce oameni pot întâlni și unde pot dormi”, a declarat Ioan Dumitrașcu, pasionat de ciclism, cu experiență dobândită din parcurgerea unor rute internaționale pe bicicletă, și unul dintre susținătorii proiectului Cycling Romania.

Cicloturismul, dezvoltarea durabilă a comunităților

În cadrul conferinței, reprezentanții administrației locale și ai grupurilor de acțiune locală au discutat despre importanța cicloturismului pentru dezvoltarea comunităților locale, un proces pe termen lung, care poate să atragă un număr mare de turiști pe malul românesc al Dunării.

Un prim pas pentru atragerea de turiști a fost făcut de Consiliul Județean Călărași. „Am schițat deja opt trasee care să lege Bucureștiul de Călărași, cu ieșiri spre Giurgiu și Constanța. Zona are multe de oferit cicloturiștilor și există trasee cu grade de dificultate diferite. La confluența Argeș – Dunăre se află o zonă deltaică. În plus, mergând pe dig se poate zări o varietate de specii de păsări și se pot face popasuri pentru pescuit”, a declarat Bogdan Georgescu, vicepreședintele Consiliului Județean Călărași.

Pentru anul viitor, voluntarii își propun să aprofundeze cercetarea județelor, prin parcurgerea unui număr mai mic de km/zi. În plus, vor lucra împreună cu oameni din comunitățile locale pentru a identifica trasee și puncte de cazare, care pot fi chiar gospodăriile oamenilor

Despre Turul Dunării

Turul Dunării este organizat de către Asociația ROI (www.aroi.ro ) și Cycling Romania, fiind  susținut de: Programul Uniunii Europene „Tineret în acțiune”, Ministerul Tineretului și Sportului, Consiliul Județean Călărași, Fundația pentru Poezie Mircea Dinescu, Aqua Carpatica, Nokia, F64, Evo GPS, Iiana, Hotel Călărași, Domeniul Greaca, Casa Comana, Parcul Național Porțile de Fier, Direcția Silvică Caraș Severin, Hotel Tata și fii și Hotel Panoramic.