București – capitala Europeană cu mai puțin de 6 km piste pentru biciclete

Pe 25 aprilie, bicicliștii din București vor ieși, pentru a 6-a oară, în stradă pentru a solicita administrației publice locale un “Oraș pentru oameni!”.

Bucureștiul este pe locul 8 în lume în ceea ce privește congestiile de trafic (conform Washington Post) și a doua cea mai poluată capitală din Europa (conform datelor din 2012 ale Agenției Europene de Mediu). În aceste condiții, dezvoltarea infrastructurii care să încurajeze utilizarea transportului alternativ este o măsură urgentă și obligatorie. Cu toate acestea, în 2015, Bucureștiul are 5,97 km piste pentru utilizarea bicicletei. Mai jos, o istorie succintă a infrastructurii pentru biciclete.

În momentul de față sunt deschiși circulației 5,97 km de piste pentru biciclete: Strada Liviu Rebreanu (1, 67 km), Strada Buzești (1,24 km), Bulevardul Aviatorilor (2,11 km), Bulevardul Prezan (0,5 km), Strada Constantin Marinescu (0,45 m). Mai jos, o analiză a acestor piste, așa cum sunt prezentate în raportul Organizației pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR):

• În 2013 a fost deschisă circulației pista de pe Liviu Rebreanu – repetă greșelile pistelor desființate în anii trecuti (lățime 1m, nu ține cont de principiile fluidității, siguranței, pune în pericol pietonii și bicicliștii);
• În 2014 a fost inaugurate pista de pe Buzești: cei 76 de cm lățime utilizabili nu oferă siguranță la efectuarea manevrei de depășire, mașinile o folosesc drept parcare, fantele gurilor de canalizare sunt de-a lungul direcției de mers, ceea ce poate provoca accidente prin blocarea roților sau spargerea anvelopei;
• Pista de pe Bulevardul Aviatorilor: dublu sens (1m lățime pe sens) – este întreruptă de o parcare și se oprește în liftul de la metrou;
• Pista de pe Bulevardul Prezan: 1 m lățime, insfucient pentru a fi considerată o infrastructură sigură pentru utilizatori;
• Pista de pe strada Constantin Marinescu: fără a fi semnalată în documentele oficiale (Administrația Străzilor sau Brigada Rutieră) pune în pericol atât pietonii, cât și bicicliștii;
• Pista de pe Calea Victoriei: încă nerecepționată, are o lățime de 300 cm; este delimitată de bolarzi de beton, situație care pune în pericol bicicliștii (urmările unui accident minor pot fi agravate de contactul cu bolarzii). Lucrările nu au prevăzut pe partea carosabilă un sistem de scurgere a apelor pluviale, pistele devenind căi de acumulare a apei spre scurgerile vechi); săptămâna trecută (9 aprilie) în zonă au apărut indicatoare conform cărora este interzisă utilizarea pistei, aceasta nefiind recepționată.

Proiectele administrației publice locale din București, de-a lungul anilor, au dat dovadă de lipsă de angajament cu privire la infrastructura dedicată utilizării bicicletelor în oraș (informații preluate din același raport al OPTAR):

• în anii ’70 prima pistă pentru biciclete din București, pe Șoseaua Colentina (separată de traficul motorizat și de traficul pietonal). În 2007, aceasta a fost dezafectată pentru a face loc parcărilor auto;
• În 2002 – pistă de bicicletă care să lege Grozăvești de Universitate. Din cauza unei dispute între Primarul General (Traian Băsescu) și Primarul Sectorului 5 (Marian Vanghelie), proiectul a fost abandonat;
• În 2005 – se interzice utilizarea bicicletei pe marile bulevarde din București; la presiunea societății civile, s-a revenit asupra acestei decizii;
• În perioada 2007-2013 – 39 de piste pentru utilizarea bicicletei au fost recepționate (174 km, conform declarației Primarului Capitalei, mai puțin de 100 km, conform măsurătorilor); Dintre acestea, 37 au fost “desființate temporar” de poliție pentru că nu respectau prevederile Codului Rutier;
• Pentru a restricționa accesul bicicliștilor pe aceste benzi, au fost instalate semne cu “accesul interzis bicicletelor”, fără însă a avea semne adiționale de clarificare a ariei de aplicare, inducând în eroare participanții la trafic și chiar polițiștii. Acest lucru a dus la sancționarea unui biciclist care mergea, regulamentar, pe calea rutieră. Amenda a fost anulată în instanță;
• În 2012 se constituie Grupul de lucru pentru Mobilitate Urbană din cadrul Primăriei Generale; de la înființare și până acum niciun proiect al Primăriei pentru infrastructură pentru biciclete nu a fost supus dezbaterii grupului;
• Programul “O bicicletă pentru fiecare” – 2010: Primăria Capitalei a achiziționat 400 de biciclete ce ar fi trebuit să fie închiriate gratuit. OPTAR a identificat zece dintre biciclete în curtea Administrației Străzilor din București și alte zece în curtea Regiei Autonome de Transport București. Toate erau într-o stare avansată de degradare și încă purtau protecțiile de plastic inițiale, semn că nu au fost utilizate vreodată;
• Pe 29 aprilie 2014: “Proiect privind implementarea unui sistem de transport cu bicicleta în zona centrală a Municipiului București”: a fost aprobată includerea în bugetul Primăriei a sumei de 44, 63 milioane de lei, alocate de Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice. Nu există nici acum, la un an distanță, un proiect pentru utilizarea acestor fonduri, cu toate că a fost prezentată presei chiar și o hartă cu cei 100 de km de străzi pe unde urmau să se realizeze piste pentru biciclete.

Pe 25 aprilie 2015, de la 14.30, la intrarea Charles de Gaulle a Parcului Herăstrău, comunitatea bicicliștilor din București (și nu numai) este așteptată în stradă să solicite autorităților publice să așeze infrastructura dedicată transportului alternativ pe agenda publică. Latența sau proiectele “la bifă” nu mai sunt o opțiune într-un oraș sufocat și bolnav de poluare.