Dupa ultima isprava, cea de la Trofeul Muscelului, am ales ca urmatotul concurs la care voi participa sa fie unul tot in cadrul Riders Club si anume Dumbrava cu Margaritar. Am facut aceasta alegere cu scopul de a prinde mai multa experienta la concursurile de plat, caci pentru unul ca mine care iubeste dealul, cand vine vorba de campie se cam schimba foaia.
Nu aveam mari pretentii de la acest conurs, mai ales ca luptam alaturi de nume grele. Imi doream doar o clasare modesta, poate un antrenament pe cinste. Si drept urmare, nefiind foarte entuziasmat, in graba de a pleca mi-am uitat casca acasa, insa se pare ca norcul a fost de partea mea fiindca o doamna draguta m-a ajutat imprumutandu-mi o casca ce o avea prin masina, iar prin acest mod tin sa ii multumesc foarte mult pentru ca m-a scos din situatia penibila in care ma aflam.
La start m-am pus in prima linie si am asteptat ca ceilalti sa se dezlantuie, insa nu ma asteptam sa o faca chiar intr-un mod haotic, pentru ca imediat m-am trezit pe sosea alergand de parca ne fugareau cainii.
Am fost putin luat prin surprindere de ceea ce se intampla, insa mi-am intrat repede in ritm si mi-am fixat obiectivele. Am luat roata lui Dan Mihai Cristian de la PerfectBike si mergeam la plasa lui, insa la prima intersectie, cea unde se desparteau traseele, amandoi am fost luati de val si era sa gresim traseul neauzindu-l pe tipul care strigala noi ca trebuie sa facem stanga .
Cum eu eram cel din spate, evident ca am fost cel care a intors primul si a intrat pe traseu, iar pe Cristi l-am pierdut in acel moment, caci pana la finalul cursei nu l-am mai vazut.
Eram destul de in fata si incercam sa imi vad de “antrenamentul” meu cand din spate apare Hans Comyn incurajandu-ma. Cum adrenalina era la cote inalte nu am putut rezista si am fortat alaturi de el. Dupa cum este si vorba aceea populara, ”unde-s doi puterea creste”, nu dupa foarte mult timp l-am ajuns pe Adrian Dumitru care a fost total surprins de aparitia noastra.
In momentul acela eram deja 3 oameni, asa c,a legandu-ma din nou de ceea ce am spus mai devreme, aveam ceva putere impreuna, iar pe la km 19 aveam contact vizual cu Adi Nitu. Creierul imi zicea ca trebuie sa il ajung, dar picioarele nu prea il ascultau si cam sufeream alaturi de cei doi camarazi.
In momentul acela mi-am adus aminte de ce am venit la concurs, adica pentru antrenament, si nu pentru rezultat, asa ca l-am lasat pe Adrian sa plece in urmarirea lui Adi, insa se pare ca dupa incidentul cu casca, norocul nu se oprise, caci Adi a rupt pedala si a fost nevoit sa abandoneze, fapt care a determinat ca eu sa fiu pe locul 4 la nivelul 1, dar chiar si asa nu ma batea gandul sa plec in urmarirea lui Adrian care era pe locul 3.
Cum ramasesem singur, am intrat din nou pe modul de antrenament sperand doar ca nu ma va prinde cineva din spate. Dar cum deja intrasem in a doua tura, lucrurile s-au comlicat putin pentru ca am inceput sa ii prindem pe cei de la tura scurta din urma.
Desi lucrurile pentru mine mergeau foarte bine, nu pot spune acelasi lucru si despre adversarii mei. La km 25, Adrian Dumitru, cel aflat pe locul locul 3, a facut pana. Acela a fost momentul in care adrenalina a atins cote maxime. I-am aruncat pompa mea, si am inceput sa apas in pedale. Deja lucrurile s-au schimbat si simteam gustul podiumului.
Desi caldura, zdruncinaturile si deshidratarea erau la ele acasa, nimic nu ma mai putea opri. Imi luasem gandul de la tura de antrenament si intrasem in febra concursului, nu puteam pierde dupa toate cele intamplate.
Se pare ca de data aceasta norocul m-a lovit chiar tare de tot si de aici tragem si concluziile : “Niciodata sa nu spui niciodata!“.
Pentru mine este o mare realizare (desi una norocasa) faptul ca am reusit sa ajung pe podium alaturi de colegul meu, Bodgan Dumitru, dar si de Marius Petrache care a fost omul cursei.
Iar in final, revenind la detaliile techince si organizatorice, cei de la Riders prind din ce in ce mai multa experienta. Traseele facute de Razvan sunt extraordinare, dar totusi mai au putin de lucrat la detalii caci de data aceasta am asteptat rezultatele o vesinicie.
Material redactat de Alexandru Avram
După succesul incredibil pe care l-a avut organizarea Campionatului European de MTB anul acesta, în luna mai, la Cheile Grădiștei,…
Șaua bicicletei este un subiect sensibil, și la propriu si la figurat. Așa că este greu și pentru noi să…
Sezonul hibernal nu este deloc unul “mort”, pentru că este vremea concursurilor de ciclocros. Astfel, pe data de 12 ianuarie…