– unele dintre rapoartele de viteze se repetă sau sunt foarte apropiate, fiind astfel redundante
– durata de viață a lanțului este mai scăzută datorită unghiului dintre lanț și foi/pinioane. În plus, riști să rupi lanțul dacă folosești anumite combinații neinspirate (de exemplu foaia mare cu pinionul mare sau foaia mică cu pinionul mic). Asta înseamnă că trebuie să înveți mai întâi să schimbi vitezele dacă nu dorești să repari/înlocuiești lanțul de mai multe ori pe sezon.
– denivelările de pe teren conduc la oscilații verticale ale lanțului (chain slap) care are ca urmări schimbarea impulsivă și nedorită a vitezelor, căzutul lanțului de pe foi și nu în ultimul rând ruinarea estetica a chain stay-ului și ocazional a seat stay-ului.
O parte dintre aceste probleme se pot corecta cu ajutorul unui ghid de lant, dar de obicei acestea se adresează aproape exclusiv angrenajelor cu o singură foaie. Momentan mai există încă câteva modalități de a corecta aceste probleme:
– folosirea unui raport fix (o foaie și un pinion), care însă nu este o opțiune pentru bicicletele montane
– folosirea unui butuc cu schimbător integrat cum ar fi Shimano Nexus sau Alfine. Aceasta implică însă reconstruirea roților și un moment de rotație mai mare al acestora.
– folosirea unei cutii de viteze și a unui butuc simplu cu un singur pinion la roata din spate.
Ultima variantă este implementată de cei de la Pinion în transmisia P1.18. Aceasta se adresează numai anumitor biciclete cu cadru conceput special pentru acest sistem de transmisie. Practic este o cutie de viteze secvențială și sincronizată, așa cum sunt disponibile de ani de zile în domeniul auto.
– 18 rapoarte de viteze în incremente de 11,5%, totalizând un raport maxim de 636%
– schimbarea secvențială a vitezelor cu ajutorul unui singur schimbător
– schimbarea ușoară și instantanee a vitezelor, chiar și dacă nu pedalezi.
– construcție cu baie de ulei închisă
– eficiență foarte bună
– lanțul este tensionat ca în cazul bicicletelor fără derailleur, ceea ce elimină chain slap-ul
– durabilitate deosebit de bună
– necesită cadru special; există destul de mulți producători de cadre care oferă această transmisie, dar majoritatea sunt nume mai puțin cunoscute care construiesc numai serii limitate de biciclete (la prețuri destul de ridicate)
– greutatea: 2,7 kg, fără piese aferente; foile și brațele pedaliere adaugă la greutate și mai mult. Din acest motiv sunt folosite aproape exclusiv pentru biciclete unde durabilitatea este mai importantă decât greutatea (anumite biciclete pentru treking, downhill, enduro, etc)
– complexitatea sporită
– întreținerea mai dificilă
– imposibilitatea de a trece la alt sistem de transmisie
– prețul ridicat (un cadru cu o astfel de transmisie este cu aprox. 1500€ mai scump decât un cadru normal)
Nu este clar încă daca acest sistem de transmisie se va impune, dar nu văd nici un motiv pentru care nu ar putea fi folosită cu succes pe bicicletele pentru enduro si downhill, unde greutatea suplimentară nu prezintă o problemă.
Mai multe date tehnice, pe pinion.eu.
După succesul incredibil pe care l-a avut organizarea Campionatului European de MTB anul acesta, în luna mai, la Cheile Grădiștei,…
Șaua bicicletei este un subiect sensibil, și la propriu si la figurat. Așa că este greu și pentru noi să…
Sezonul hibernal nu este deloc unul “mort”, pentru că este vremea concursurilor de ciclocros. Astfel, pe data de 12 ianuarie…
Vezi comentarii
@Cosmin: folosirea carbonului este mai mult un moft, mai ales in Enduro si DH. Nu este o problema pentru echipele care isi permit sa cheltuiasca 5000€ pe un cadru care la prima lovitura serioasa este bun de aruncat la gunoi, dar ciclistii fara sponsori nu isi prea pot permite asa ceva. In principiu greutatea redusa ar fi o treaba buna, dar stabilitatea si rezistenta sunt calitati mult mai importante in astfel de cadre. Din cauza asta ai sa vezi ca mainstream-ul se rezuma la biciclete cu cadre din aluminiu. E drept, am probat de curand un Specialized Demo din carbon, pare foarte solid dar nu stiu daca as da atatia bani pe el numai ca sa am motiv sa inlocuiesc cadrul la prima cazatura, care in mod evident se va intampla mai devreme sau mai tarziu.
@raulbalaur: butucii cu schimbator integrat au suferit pana de curand de un numar redus de viteze, dar au in mod evident avantajele (si dezavantajele) lor. Ar fi un subiect bun pentru un alt articol ;)
Un butuc cu schimbător integrat are mult mai multe avantaje decat sunt specificate aici: fiabilitate ridicata cu intretinere aproape zero, poti schimba vitezele in sarcina in plus este o tehnologie testata. Mai ales in ciclocross se foloseste desi nu o sa inlocuiasca transmisia clasica. Printre dezavantaje, in afara de cele mentionate mai sus sunt pretul si greutatea ridicate dar nu chiar ca ale unei cutii de viteze
Nu conteaza greutatea la enduro sau downhill? Atunci de ce exista cadru de carbon pentru astfel de biciclete? Cred ca o bicicleta mai usoara are o inertie mai mica si poate fi controlata mai usor, nu?
Idea este veche si incercata. Si ineficienta, dovada stand in competitiile de nivel inalt unde se foloseste exclusiv transmisia cu lant.
arata marfa... promitator.. l-as incerca..