În 2013 conducerea Federației Române de Ciclism a fost răsturnată. Considerată de mulți „cancerul ciclismului românesc”, oamenii care au stat la frâiele acestui sport au fost dați la o parte. S-a întâmplat mulțumită unor oameni care nu au mai putut sta pe margine privind nu doar cum ciclismul românesc stă pe loc ci cum se degradează și dispare pe zi ce trece.
În urma schimbării au venit la conducere oameni noi, mulți tineri, dar cu experiență în domeniu. Printre alții, schimbarea i-a văzut în postura de președinte al Federației pe Eduard Novak – multiplu campion paralimpic și medaliat cu aur la JO Paralimpice Londra 2012 și Traian Goga – ciclist de performanță, multiplu campion național, in calitate de secretar general.
De când au avut loc aceste schimbări majore în Federație, ciclismul românesc de performanță nu pare că a avansat prea mult. Pentru a afla care este situația am făcut o vizită la Ministerul Tineretului și Sportului unde am stat de vorbă cu Traian Goga, secretar general al Federației din 2015. Ne-a povestit nu doar ce au reușit să facă până în prezent și care sunt planurile de viitor însă ne-a vorbit și despre situația actuală, despre culisele FRC, pentru a înțelege mai bine cum stăm cu ciclismul în România și cam peste câți ani să ne așteptăm la ceva „palpabil”.
Dan Mazilu – Cum este în general atmosfera la FRC, acum că există o nouă conducere? Și cât a durat doar să faceți rost de sediu în cadrul Ministerului? De ce a fost așa greu?
Traian Goga – Prima întrebare poate fi abordată din mai multe puncte de vedere. Atmosfera e pozitivă, sub imboldul progreselor din ultimul timp. E pozitivă și ca urmare a unei dorințe tot mai mari de colaborare venită din partea oamenilor care activează în acest domeniu. Se poate constata o deschidere față de colaborarea cu FRC și se poate constata o deschidere în ceea ce privește colaborarea din partea FRC. Acest ultim lucru era și este o premisă de bază de la care am pornit personal, alături de cea mai mare parte a membrilor Consiliului de Administrație. Cred că cel mai important câștig este că tot mai multă lume înțelege că Federația Română de Ciclism nu e un concept abstract, ci este suma muncii, aportului fiecărei persoane care activează în acest domeniu.
Sediul „tradițional” din cadrul clădirii Ministerului Tineretului și Sportului l-am obținut în luna august a anului trecut. A fost nevoie de mai mult timp pentru că era necesară actualizarea in evidențele Ministerului a modificărilor unor acte care privesc conducerea FRC. Și date fiind diferitele intoxicări care au circulat în spațiul public, probabil în cadrul Ministerului documentele au fost supuse unei analize minuțioase. Însă, în cele din urmă, persoanele abilitate din Minister, începând de la ministrul de atunci, doamna Elisabeta Lipă, și până la directorii diverselor direcții au constatat că totul este foarte limpede privind situația juridică. Pe cale de consecință, contractul pentru spațiul respectiv a fost semnat.
Dan Mazilu – Cum se descurcă noua Federație astăzi după ce a moștenit o situație juridică foarte dificilă din partea vechii conduceri? Care sunt piedicile?
Traian Goga – Juridic pot spune că nu există probleme. Deja s-au încheiat acte juridice de către FRC și Minister cu Eduard Novak ca președinte, cu mine ca secretar general. În plus, FRC a avut și drept de vot la adunarea de alegeri a Comitetului Olimpic și Sportiv Român, în condițiile în care alte federații și-au văzut acest drept suspendat din rațiuni juridice. Sigur, ar fi alte aspecte de natură juridică care ar trebui îndreptate sau cel puțin îmbunătățite, dar nu le văd ca pe o prioritate în acest moment. În orice caz, vreme de trei ani, mai mult s-a stat prin instanțe de judecată pentru a se clarifica aceste chestiuni juridice.
Dan Mazilu – Noua Federație are bani să poată implementa proiectele pe care le are în plan? Conturile sunt în continuare blocate din cauza datoriilor pe care le aveți încă față de Stat? Cum va descurcați? Aveți măcar salarii?
Traian Goga – Datoriile moștenite de la conducerea care a activat până în 2013 sunt mari. De exemplu, FRC nu a fost înregistrată în evidențele ANAF de la reorganizare, 2001, și până la finalul lui 2015. Deci angajații care au lucrat au pierdut ani buni de pensie, iar pe fișa sintetică a FRC apare o datorie de circa 80.000 de euro. Ce mi se pare tragic este că există oameni care activează de ani buni în acest sport și nu vor să accepte că aceasta este situația. Din cauza acestei datorii, orice sumă care intră în contul FRC este automat executată de ANAF. Mai mult, nici nu se poate accesa finanțare publică din partea Ministerului Tineretului și Sportului câtă vreme Federația are datorii la bugetul de stat.
Singurele încasări au fost veniturile proprii, în 2016, plus contribuția personală a lui Eduard Novak. În materie de venituri proprii am încasat circa 11.000 euro. Ca un plus de tragi-comedie, am făcut tot posibilul să încasăm aceste sume în numerar, ceea ce am realizat în proporție de 95%. Până în momentul de față, contabilii care au lucrat pentru FRC au lucrat gratuit, fără salariu, iar singurele salarii care s-au putut achita au fost ale referentului de specialitate angajat și ale mele, dintre care niciunele nu sunt la zi.
Dan Mazilu – Care este opinia actuală a cluburilor membre în Federație? Își arată susținerea față de viitorul ciclismului în România sau sunt sceptice?
Traian Goga – Cred că răspunsul la prima întrebare atinge și acest subiect. Există un val tot mai mare de deschidere față de a colabora cu FRC și cred că acest lucru ne-a ținut moralul ridicat. Pe mine mă bucură nespus faptul că oameni deschiși la minte, dornici de progres personal și colectiv aderă la ce înseamnă dezvoltarea acestui sport, pe toate palierele sale, de la recreațional la performanță. Desigur, e nevoie de timp, dar lucrurile merg înspre mai bine.
Dan Mazilu – De ce nu se văd încă rezultate notabile în ciclismul românesc de performanță, chiar și la 4 ani de când vechea conducere a fost înlocuită?
Traian Goga – Lipsa banilor, dublată de lipsa specialiștilor ar fi primele mele două răspunsuri. Sigur, putem vorbi până mâine de ce, cum și unde, dar am ajunge la aceeași concluzie. Din punctul meu de vedere, FRC trebuie să funcționeze ca o organizație eficientă, pe bază de obiective, cu strategii și tactici. Trebuie să folosim know-how-ul care deja există în țară, să importăm unde e nevoie, să ne racordăm la ciclismul occidental, să creștem veniturile și așa mai departe. Trebuie să acceptăm că cu toții mai avem multe de învățat, trebuie să abordăm sportul în ton cu rolul său în societate și trebuie să ne pregătim de multă muncă.
Dan Mazilu – Este într-adevăr ca și când am fi luat-o de la zero după schimbările care au avut loc la conducerea FRC? Înainte chiar nu s-a făcut nimic notabil?
Traian Goga – Sportivi talentați și tehnicieni înzestrați au fost și înainte de 2013, ar fi stupid să spunem că am luat-o de la zero. Sunt convins că și înainte de 2013 au existat oameni cu inițiativă și, de fapt, mulți dintre ei și-au regăsit motivația de a se implica după schimbarea conducerii. În orice caz, FRC înregistra o scădere a cluburilor active, a numărului de sportivi și a numărului de tehnicieni chiar de prin 2010. Nu s-au luat măsuri și asta a costat sportul. Marele avantaj al contextului actual îl reprezintă vigoarea mișcării sportului de masă. E mai puternic de la an la an și este și va fi motorul principal al creșterii acestui sport în perioada imediat următoare și poate chiar mai mult de atât.
Dan Mazilu – Care au fost cele mai semnificative realizări ale noii FRC de când avem un nou secretar general?
Traian Goga – Nu îmi stă în caracter să îmi evaluez eu propria munca și să o expun în public. Ce aș putea puncta reprezintă reușitele administrative privind actele juridice cu Ministerul Tineretului și Sportului, implementarea cu succes a Cupei României pentru Copii, dezvoltarea sistemului de licențiere al amatorilor. Totuși, în toate cazurile unde am atins performanțe, am făcut-o pentru că am avut parte de ajutorul unor oameni extraordinari.
Dan Mazilu – Care au fost cele mai mari acțiuni nereușite pe care Federația ar fi dorit să le implementeze însă nu s-a reușit din varii motive?
Traian Goga – Ca o nereușită văd faptul că mesajul implicării nu a ajuns la toată lumea și că nevoia de schimbare s-a înțeles uneori ca „afară cu vechiul, să intre noul”. Progresul nu înseamnă excluderea unora şi favorizarea altora. Ca să răspund mai punctual, probabil multe lucruri am fi putut face mai bine și probabil de aceea lista lucrurilor de îmbunătățit e atât de lungă.
Dan Mazilu – În ce an a fost înregistrat cel mai de succes rezultat al ciclismului românesc mulțumită Federației?
Traian Goga – Eu consider anul 1964 ca fiind anul cu cel mai bun rezultat al ciclismului românesc – echipa națională de șosea obținea locul al patrulea la Campionatul Mondial de contratimp echipe pe distanța de 100 de kilometri. Ani la rândul a fost considerată cea mai dificlă probă a acestui sport. Cei patru care au alcătuit echipa au fost Gheorghe Bădără, Constantin Ciocan, Ion Cosma și Emil Rusu.
Dan Mazilu – Avem azi câteva rezultate bune din partea cicliștilor romani, dar care concurează la echipe străine. Putem considera asta un succes al României? Sau FRC nu are niciun merit pentru asta? Ma refer la Eduard Grosu, Daniel Crista etc.
Traian Goga – Ar fi nedrept ca FRC să își aroge vreun merit când nu e cazul. Rezultatele obținute de aceștia sunt suma muncii lor și, uneori, a echipelor de care aparțin.
Dan Mazilu – În câți ani apreciați că ciclismul în România va ajunge la nivelul celui pe care îl vedem în vestul Europei sau chiar și mai aproape, imediat după granița de vest?
Traian Goga – Văd un nivel de țară precum al Poloniei sau al Cehiei un obiectiv realist. Dacă mâine am putea implementa proiectele noastre exact așa cum ne dorim, probabil că în circa 3 cicluri olimpice (12 ani), ne-am duela la vârf. Totuși, nu îmi permit să visez prea mult acum. Sunt realist și știu că FRC ar avea nevoie de bugete anuale, în euro, de 7 cifre.
Dan Mazilu – De ce ar dura atât de mult?
Traian Goga – Trebuie lărgită baza de selecție, să ai de unde alege sportivi, trebuie formați și perfecționați specialiști în antrenament care să lucreze în toată țara etc.
Dan Mazilu – Care este primul lucru pe care îl va face FRC în 2017 pentru susținerea ciclismului de performanță?
Traian Goga – Căutăm soluții pentru acoperirea datoriilor la bugetul de stat ca să putem accesa finanțarea de la Ministerul Tineretului și Sportului. În respectiva finanțare e cuprins un bogat calendar competițional și de pregătire pentru loturile naționale.
Dan Mazilu – Din discuțiile care au avut loc la vremea respectiva a rezultat că vechea conducere FRC a fost înlăturată întrucât s-au descoperit o multime de ilegalitati, inclusiv evaziune fiscala. Care este astazi situatia juridica? Cei vinovati sunt judecati, condamnati?
Traian Goga – Cei vinovați, adică Vasile Selejan, Sârbu Tudora, Floareș Bogdan sunt anchetați penal pentru delapidare. Acest dosar vizează doar prejudiciile constatate între 2009 și 2013. Pedeapsa va fi dictată de instanța de judecată, nu sunt în măsură să apreciez mai mult.
De înlăturat, acești oameni, angajați în condițiile legii, au avut contractele de muncă desfăcute după ce Eduard Novak a avut dovada abuzurilor săvârșite de ei.
Dan Mazilu – Care sunt planurile pe termen scurt, pentru 2017?
Traian Goga – O activitate bogată cu echipele naționale pentru ca în 2018 să putem forma lotul olimpic, în vederea participării la JO Tokyo 2020. Mă refer atât la ciclism masculin, cât și feminin, mountain bike și șosea deopotrivă. De asemenea, creșterea numărului de tehnicieni și perfecționarea lor, plus dezvoltarea ciclismului pentru copii le văd ca pe priorități de grad zero, chiar dacă fructele acestor acțiuni le vom culege peste ani.
Dan Mazilu – Și care sunt planurile pe termen lung?
Traian Goga – Reiau ultima frază din răspunsul anterior, la care adaug înființarea de centre de pregătire olimpice pentru cei mai buni sportivi, construcția unui velodrom acoperit, dezvoltarea infrastructurii digitale a FRC, promovarea a cel puțin unei persoane în conducerea Federației Europene de Ciclism, implementarea unui campionat școlar de ciclism și multe altele.
Pentru 2025 Riders Club anunță organizarea a 5 concursuri de ciclism cross country și mtb, însă în plus față de…
Dacă în februarie 2022, Bryton prezenta un nou model de ciclocomputer, mai precis Rider S500, azi avem lansarea următoarei versiuni,…
Disciplina gravel devine din ce în ce mai populară, iar producătorii nu se sfiesc să lanseze constant modele noi. Martor…
Vezi comentarii
În 3 ani nu s-a putut plăti o datorie de 80.000 euro, adică echivalentul a 8 biciclete?!
Obiectivul lor principal, al şefilor FRC, este tocmai acela de a aduce bani în federație de ordinul zecilor de milioane de euro. Dar ei se luptă pentru o cameră în minister şi visează la un velodrom acoperit. Într-adevăr o activitate bogată.
De velodrom nici o vorba? Cum/unde aduci copiii sa ii inveti? Direct pe sosea? Nu merge si nici nu te poti baza pe convertirea celor ce vin din mtb.
Am dubii ca poti folosi velodromul ca sa antrenezi incepatori.
Desi il apreciez ca persoana pe Traian, mi se pare cel putin stupid sa ai ca obiectiv "constructia unui velodrom acoperit" in conditiile in care tu ai 20 de oameni care stiu ce e aia sa te dai pe velodrom. Nu ar fi decat inca o constructie care sa se degradeze. De ce nu are ca obiectiv selectii in scolile de la sate si burse ptr juniori care sa fie sprijiniti (cazare in orase mai mari) pe baza carora sa avem in 3 cicluri olimpice o echipa cu sanse de terminare la concursuri mari, inclusiv olimpiade.
Iar referitor la modalitati de strangere a sumei aleia de bani, as pune obligatoriu la concursuri optiunea: vrei sa donezi 10/20 de lei ptr federatia de ciclism la inscrierea la concurs? sau nu stiu, colecta publica, etc. Fanii adevarati s-ar alatura negresit. Sau de ce nu, daca tot ne laudam ca natie ca vindem 40.000 de biciclete noi pe an, mai punem 2 euro la pret si aia e, ajungem pe zero, putem primi finantare, etc.
Ultima poza e din Turul Sibiului ;)
Intr-adevar, este de nivel UCI 2.1