Despre lupta OPTAR cu autoritățile publice pentru un minim de civilizație

Organizația pentru Promovarea Transportului Alternativ în România, sau OPTAR cum este cunoscută de multă lume, a început acum ceva timp o luptă care părea a fi cu morile de vânt și aproape sfidătoare la adresa logicii după care autoritățile publice bucureștene se ghidează. Dar totuși asociația a avut realizările ei. De exemplu, a reușit să aducă în atenția publicului dungile de pe trotuarele Capitalei care se doreau a fi piste pentru biciclete. Dar cum arată de fapt activitatea OPTAR ne spune Marian Ivan, membru al acesteia și mereu aflat în prima linie a luptei pentru un oraș primitor cu toții locuitorii săi.

• Salut, Marian! 2012 a fost un an în care OPTAR a ieșit în evidență, asta dacă nu putem spune că a avut o activitate bogată. Tu cum ai caracteriza anul care se încheie în curând pentru asociație? Care au fost cele mai importante realizări?

Salut. În opinia noastră, OPTAR a avut o activitate „bogată” din cauza funcționarilor de rang înalt care au puterea să blocheze activitatea normală a instituțiilor pe care le conduc. Să explic…

Dacă vă uitați pe istoricul celor 18 luni de activitate, o să vedeți că problema se putea rezolva a doua zi după prima noastră acțiune legată de pistele ilegale. Pe 21 aprilie 2011 am solicitat Administrației Străzilor București informații despre legalitatea pistelor din București. Dacă această instituție ar fi aplicat legea măcar din acel moment, din data de 22 aprilie 2011 nu se mai putea vorbi despre ilegalități în privința pistelor pentru bicicliști în București. Și dacă începând cu data de 22 aprilie 2011 Administrația Străzilor București ar fi respectat legea, nu ar fi fost posibil ca pe data de 15 septembrie 2011 să fie recepționate și plătite ilegal alte 29 de trasee pe lângă primele 11 trasee ilegale recepționate în septembrie 2008. Este foarte grav că instituția care are grijă de siguranța traficului în București este lăsată pe mâna unor funcționari care nu s-au sfiit să ofere informații mincinoase în încercarea de a-și ascunde fărădelegile. Din momentul în care am descoperit aceste minciuni, Administrația Străzilor a refuzat să mai ofere informații publice.

La fel de gravă este însă și atitudinea celorlalte instituții publice. Poliția nu a aplicat amenzi în cazul ilegalităților comise de către administratorul drumului, cu toate că acesta a refuzat să intre în legalitate. Și mai grav este că nu s-a dispus urmărirea penală a celor care au dispus materializarea pistei de pe Bulevardul Theodor Pallady, acolo unde nu a existat avizul Poliției pentru proiect. Am pus aceasta „frică” a Poliției pe influența pe care politicienii nu se sfiesc s-o exercite asupra instituțiilor. De aceea ne-am adresat ministrului de Interne printr-un memoriu. Nu am primit niciun raspuns… ceea ce a confirmat bănuielile noastre.

Fără răspunsuri au rămas și sesizările noastre trimise Primăriei și Consiliului General, instituțiile care direcționează banii către Administrația Străzilor. Ne-am adresat și Prefectului. Prerogativele acestuia i-ar fi permis să adopte măsuri care să oblige Administrația Străzilor București să aplice legea. Dealtfel, acesta este cel mai important rol al unui prefect: sa apere interesul cetățenilor.  Totuși, prefectul nu a făcut decât să direcționeze plângerile noastre spre instituția vinovată: Administrația Străzilor! Evident că și aceste sesizări au rămas fără răspunsuri.

Atunci când am constatat că în București există peste 100 de km de piste ilegale am sperat că, în sfârșit, Primăria Municipiului Bucuresti și Consiliul General al Municipiului Bucuresti vor reacționa. Dar nu, nu s-a întâmplat asta. Cum am putea interpreta această lipsă de reacție? Ori habar n-au ce se întâmplă în orașul pe care afirmă că îl gospodăresc, ori nu vor să găsească vinovații. Indiferent de variantă, situația demonstrează că nu exista o grijă a modului în care sunt cheltuiți banii contribuabililor. Trebuie să ne gândim doar la faptul că vinovații de la Administrația Străzilor încă sunt în funcții și încă sunt plătiți din banii celor pe care i-au păgubit! Tocmai de aceea noi ne vom continua demersurile.

Zilele acestea așteptăm confirmarea Curții de Conturi care se pare că a început verificările în urma sesizării depuse de noi în luna octombrie. Tot zilele acestea am depus o cerere prin care solicităm să ne adresăm consilierilor generali în următoarea ședință a CGMB.  Nu știm cât se va mai tărăgăna aplicarea legii. Nu știm cât timp vinovații vor mai fi protejați. Știu doar că noi vom duce până la capăt ce am început. Indiferent cât timp va dura.

• Cât de multe din câte v-ați propus la începutul anului ați realizat până acum? Care din proiectele voastre ați mai fi dorit să prindă contur?

Nu am avut un program de îndeplinit în acest an. Cel mai important a fost să formam acea masă critică necesară pentru a provoca schimbari. 27 octombrie 2012, data marșului de protest „Existăm și-o s-avem bandă!”, este momentul în care totul a început să se lege.  Acolo oamenii au putut să se privească în ochi. Au putut să vadă că sunt multi. Atunci s-a produs declicul de care aveam nevoie.

Am afirmat tot timpul că există foarte mulți cetățeni responsabili care, dacă lucrează împreună, pot determina schimbările necesare pentru a îmbunătăți mediul în care trăim.

Din ziua marșului tot mai mulți oameni ne cauta în dorința de a se implica. Cu ajutorul lor vom continua proiectele începute dar vom demara și proiecte noi. Un astfel de proiect tocmai l-am discutat marți cu un grup de studenți. Ei ar trebui să fie coordonatorii proiectului și să aducă în jurul lor alți 50 – 100 de voluntari. Mă bazez pe entuziasmul acestei echipe de tineri și le voi susține munca. Am hotărât împreună cu ei să facem public proiectul atunci când se va începe formarea echipelor de voluntari. Dacă acest proiect se va finaliza, bicicliștii din București vor avea la dispoziție cea mai buna infrastructură din țară.

• Există un oarecare grad de opacitate al autorităților în relația cu cetățenii și știu că voi ați avut mai multe interacțiuni cu diferite niveluri ale administrației publice și locale. Care a fost atitudinea lor față de promovarea bicicletei? Există vreo schimbare a poziției lor față de acest vehicul după colaborarea cu OPTAR?

Dacă vorbim de opacitatea instituțiilor, în acest moment nu avem probe că această poziție s-a schimbat. De exemplu, Administrația Străzilor își păstrează poziția ostilă față de bicicliști, dar și față de pietoni. Cu tot scandalul provocat de constatarea ilegalităților pistelor verificate de Politie, instituția refuză să aplice legea pe traseele neverificate și, prin montarea defectuoasă a indicatoarelor rutiere, creează probleme chiar și pe traseele desființate.

Dacă vorbim de funcționari, cu siguranță există schimbări. Fie că vorbim despre atitudine, fie că vorbim despre implicare, am văzut oameni care au demonstrat că au înțeles importanța și avantajele folosirii bicicletei în cazul congestiilor urbane. Exclud de aici funcționarii Administrației Străzilor București cu care n-am putut interacționa decât de 3-4 ori. Această instituție refuză să participe la întâlnirile grupului de lucru „Mobilitate” de la Primăria Municipiului București cu toate că are cele mai multe competențe în acest domeniu.

• Probabil cea mai pregnantă problemă abordată de OPTAR a fost cea a pistelor de biciclete din București. Din comunicările voastre s-au putut constata mai multe incoerențe între diferite instituții publice. Am putea vorbi în acest caz de unele (instituții) care empatizează cu bicicliștii și unele care îi tratează cu o prioritate scăzută?

Nu se poate vorbi de instituții care empatizează cu bicicliștii. Brigada Rutieră este cea care a acordat atenție problemelor bicicliștilor, dar nu mai mult decât acordă celorlalți participanți la trafic. Să nu uităm totuși că Poliția nu a dispus aplicarea legii în cazul pistelor ilegale decât după vreo 6 luni de la prima sesizare oficială! Iar Poliția nu a aplicat nicio sancțiune administratorului de drum pentru problema ilegalităților pistelor.

Primăria Municipiului București dă tonul în tot ce se întâmplă bine sau rău în acest oraș. Vreți să știți cum sunt tratați bicicliștii și pietonii în oraș? Haideți să urmărim cei 50 de metri de trotuar din fața Primăriei. Mergeți la sediul PMB și o să vedeți că parcarea de biciclete este blocată de masinile PMB, CGMB sau ale Poliției Locale. O să vedeți acolo mașinile instituției care parchează pe trotuar cu toate că Primăria are amenajată două parcări: una la la 25 de metri și una la 100 de metri. Dacă asta se întâmplă în fața Primăriei, de ce ar fi altfel în oraș?

• Poate mai importantă decât toate problemele constatate cu pistele din Capitală este rezolvarea lor. Se fac eforturi în acest sens? Cum vezi viitorul acestor facilități de transport?

Am avut ocazia să întâlnesc mulți specialiști în instituțiile pe care le-am vizitat. Doar câțiva au avut curaj să spună ceea ce știm. Partidele politice, propun și aduc în funcții publice persoane care urmăresc doar interesul personal sau de partid. De aceea, în urma marșului de protest al bicicliștilor din 27 octombrie am trimis o petiție prin care am solicitat partidelor să adopte o poziție publică față de problemele semnalate. Chiar dacă au existat reacții, până astăzi nu am primit niciun răspuns oficial la petiție.
La expirarea termenului legal la care PMB și CGMB trebuie să răspundă, asociația noastră va continua demersurile legale. O să apară atunci “diverși oameni de bine” care vor încerca să  dea culoare politică demersurilor noastre. Cam asta se întâmplă când vedem un membru de partid cu cătușe la mâini. Toți colegii lui sar în aparare și afirmă că este “un atac politic”.
Aș vrea să lămuresc faptul că acțiunile noastre îi vor viza pe toți cei care au furat sau i-au protejat pe cei care au furat, indiferent din ce partid fac parte. Nu avem pretenția că vom schimba sistemul, dar cu siguranță contribuabilii trebuie să știe că au drepturi, la fel ca orice alt cetățean european. Iar politicienii au obligatii față de cetățeni. Și trebuie să le respecte!

Așadar, absolut sigur problemele cetățenilor au rezolvare. Speranțele că această rezolvare să vină din partea politicienilor sunt mici, pentru că până acum aceștia nu au fost capabili să facă ce au promis. Și nici măcar să respecte legea. De aceea ne punem sperante în cetățenii de bună credință care vor înțelege că trebuie să ia atitudine față de sistemul corupt protejat de politicieni.

• În final, ne poți spune ce ne pregătește OPTAR în 2013?

În ultimele săptămâni informațiile și evenimentele s-au succedat cu o viteză neobișnuită, mai ales pe fondul încrederii pe care oamenii au căpătat-o. Acest ritm alert poate determina o schimbare de priorități în proiectele noastre. Nu vreau să vorbesc încă despre 2013. Pentru că îmi este dificil să prevăd cum se va termina 2012.