Ce faci în caz de accident rutier? Răspundere, despăgubiri și proceduri legale

Astăzi dăm startul unei noi serii de articole. Subiectul? Ei bine, unul care este de mare interes pentru bicicliști, dar despre care informațiile nu sunt tocmai abundente: chestiunile de natură juridică pe care ei ar trebui să le știe și care îi privesc în mod direct. Primul articol va privi procedurile legale pentru bicicliștii care sunt implicați într-un accident rutier. Noi mai avem în minte câteva subiecte pe care să le abordăm în cadrul acestei rubrici și chiar o vom face, însă la fel de bine așteptăm să ne spuneți de situațiile sau întrebările de care vă loviți chiar voi, pentru ca această rubrică să fie de un real folos pentru noi toți. Deci, să începem!

Răspundere în caz de accident rutier. Despăgubiri. Proceduri legale în caz de accident rutier.

Încă de la început trebuie menţionate câteva principii generale, aplicabile în materie de răspundere civilă. Acestea sunt aplicabile, într-o formă sau alta, în toate situaţiile în care o persoană cauzează alteia un prejudiciu prin fapta sa culpabilă. Un prim principiu este acela conform căruia fiecare persoană este răspunzătoare pentru fapta sa indiferent de gradul de vinovăţie. O a doua regulă principială este aceea că prejudiciul creat trebuie reparat în integralitate, iar un al treilea principiu îl constituie repararea prejudiciului în natură. Având în vedere aceste câteva reguli generale, încercăm să oferim răspunsuri adecvate unei serii de probleme frecvent întâlnite.

1.1. Răspunderea civilă. După cum am menţionat, în materie civilă, orice faptă prejudiciabilă comisă cu vinovăţie (prin vinovăţie înţelegând atât intenţie, cât şi culpă/greşeală) obligă autorul ei la repararea prejudiciului creat. Spre exemplu, dacă un biciclist, fără nicio vină, este accidentat de către un conducător auto, acesta din urmă va fi ţinut să îi repare celui dintâi întreg prejudiciul cauzat. Daunele la care este îndreptăţit cel prejudiciat pot fi de mai mult feluri:

• daune materiale, cuvenite pentru prejudiciul material suferit. În exemplul dat acestea pot reprezenta echivalentul bunurile stricate (bicicletă, cască de protecţie, telefon, îmbrăcăminte, ochelari etc.). Despăgubirea va fi obţinută sub formă de bani în măsura în care aceste bunuri nu pot fi reparate sau înlocuite. În rest, autorul va fi ţinut să acopere doar costul reparaţiei. Tot în această categorie se vor include şi costurile legate de îngrijirea medicală, în caz de vătămare corporală. Costul întregului tratament medical va trebui acoperit, până la însănătoşirea completă a victimei, indiferent pe ce perioadă se întinde acesta. De asemenea, tot în această categorie, se vor include veniturile care nu au putut fi realizate din cauza incapacităţii temporare de muncă, existentă pe durata spitalizării/recuperării (în principiu, salarii). Cuantumul exact al acestui tip de daune se va stabili pe bază de probe (contracte de vânzare, facturi sau chiar expertize) şi variază de la caz la caz.
• daune morale – pentru repararea prejudiciului nepatrimonial. În principiu, prejudiciul moral constă în atingeri aduse unor valori neevaluabile în bani, cum ar fi integritatea corporală, demnitatea şi onoarea persoanei, reputaţia, viaţa privată etc. Asemenea prejudicii nu pot fi reparate în natură fiindcă sunt intim legate de fiinţa umană. Se acordă, în schimb, daune morale pentru repararea unor asemenea prejudicii. Dacă în exemplul dat, cel accidentat a suferit vătămări corporale (pierderea vederii) care au avut repercusiuni şi la nivel psihic (anxietate, depresie, sentiment de inferioritate), acestuia i se vor acorda daune morale pentru surmontarea atingerii suferite. În principiu, întinderea daunelor morale este lăsată la aprecierea instanţei judecătoreşti fiindcă nu există reguli clare de determinare a unui cuantum exact. Cu toate acestea, pe calea daunelor morale nu trebuie să se urmărească obţinerea unui profit. Instanţele cenzurează în mod frecvent solicitarea de daune morale excesive (spre exemplu, 10.000 RON pentru câteva excoriaţii şi echimoze).

1.2. Cauze care agravează sau diminuează întinderea răspunderii. În anumite condiţii, o faptă ilicită poate intra sub incidenţa legii penale şi va atrage o răspundere agravată (amendă penală, închisoare, interzicerea drepturilor, impunerea unor obligaţii etc.). În principiu, avarierea sau distrugerea bunurilor va atrage răspunderea penală a celui vinovat doar dacă a fost săvârşită cu intenţie. Atingerile aduse sănătăţii şi integrităţii corporale sunt, în principiu,  sancţionate indiferent dacă sunt comise cu intenţie sau din culpă. Astfel, în exemplul dat, dacă biciclistul a avut nevoie de mai mult de 10 zile de îngrijiri medicale conducătorul auto va fi urmărit penal pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, dar nu şi pentru infracţiunea de distrugere fiindcă aceasta nu a fost comisă cu intenţie (fiind puţin probabilă reţinerea infracţiunii de distrugere din culpă, pentru care modalitatea de comitere presupune incendierea sau explozia). Dacă zilele de îngrijiri medicale necesare refacerii sunt mai puţine de 10, nu se va putea atrage răspunderea penală a conducătorului, însă acesta va fi ţinut să repare daunele create, conform celor prezentate mai sus.

Atât în domeniul răspunderii civile, cât şi în cel al răspunderii penale există anumite cauze care fie diminuează răspunderea celui vinovat, fie îl exonerează total de răspundere. În materie de circulaţie rutieră cea mai des întâlnită astfel de cauză este fapta victimei. În funcţie de rolul pe care l-a jucat victima în producerea accidentului se poate diminua cuantumul despăgubirilor la care ar fi îndreptăţită sau se poate chiar să nu aibă dreptul la nicio dezdăunare. Astfel, dacă în exemplul dat, biciclistul este cel care a făcut o manevră nepermisă, iar ca urmare a acesteia, a fost accidentat de către un automobilist, trebuie analizat rolul fiecăruia în producerea accidentului. Dacă, spre exemplu, se stabileşte culpa comună a celor doi, conducătorul auto va trebui să suporte doar o parte din prejudiciu (de pildă, doar 60% din prejudiciul total). De regulă, în materie de circulaţie rutieră, se consideră a fi în culpă partea care nu respectă o obligaţie legală (direcţie de mers, viteză maximă, reguli de prioritate etc.). Faptul că nu a fost purtată o cască de protecţie sau vesta obligatorie pot fi interpretate ca şi o contribuţie la producerea accidentului şi se vor reflecta în cuantumul daunelor cuvenite, însă acestea se vor interpreta de la caz la caz.

În materia supusă atenţiei, există şi anumite reguli speciale privind răspunderea civilă. O asemenea regulă o constituie obligativitatea asigurării de răspundere civilă. Dacă aţi suferit daune materiale sau chiar morale în urma unui accident rutier vă puteţi adresa direct asiguratorului, care va trebui să vă despăgubească pentru întreg prejudiciul. În situaţia în care conducătorul auto nu a fost asigurat, va trebui să vă îndreptaţi doar împotriva acestuia. Oricare ar fi situaţia, dacă se ivesc neînţelegeri cu privire la întinderea prejudiciului, la modul de reparare sau termenul în care trebuie reparat, acestea vor fi soluţionate mai întâi pe cale amiabilă iar, mai apoi, prin intermediul instanţei de judecată.

Autor: Avocat Septimiu Oprea

„CĂRĂBAȘ, LUNGU – Societate Civilă de Avocați” este o societate de avocatură lansată de curând în Cluj-Napoca. Deși societatea este nouă pe piața avocaturii, aceasta se bucură de încrederea unor clienți de renume, atât din mediul de afaceri local, cât și din rândul investitorilor străini. Cuvintele cheie ale echipei sunt determinare, performanță și rezultate, convingeri care o ghidează într-un parteneriat de succes pe care îl semnează cu fiecare client. Calitatea serviciilor profesionale recomandă societatea nu doar în Cluj-Napoca, ci și în alte orase din țară și străinătate ca un partener de încredere, care colaborează cu experți din domenii adiacente, pentru a găsi cea mai bună soluție pentru satisfacerea nevoilor și exigențelor clienților. În portofoliul societății se numără atât companii cu capital străin, societăți autohtone, organizații non-profit, cât și persoane fizice, care beneficiază de consultanță, asistență și reprezentare juridică la cele mai ridicate standarde, activitate ce acoperă o sferă largă de ramuri ale dreptului pozitiv.