Categorii: Trasee bicicleta

Traseu – Vârful Leaota

Update de la utilizator Lucian – Traseul pe zona de coborare este inchis de mai bine de 1 an de zile cel mai probabil. Zona de trecere prin rau a devenit impracticabila datorita bolovanilor mari care au venit de pe munte si astfel tot traseul de pe partea de coborare a fost inchis. In partea impadurita traseul nu este marcat, este plin de copaci cazuti si este deosebit de dificil de practicat chiar si cu piciorul. Zona de langa stana abandonata are iarba de peste 1 metru si urzici. Din farf si pana la primul drum forestier unde se poate merge pe bicicleta am facut aproximativ 3 ore, coborat pe langa bicicleta 90% din drum. Drumul pana in varf este in regula dar trebuie gasita o alta alternativa pentru coborare. Oricand te poti pierde sa iti poti luxa piciorul pe zona de rau plina de bolivani (unde nu se poate trece decat efectiv prin apa raului in exclusivitate). Imaginile pe zona de coborare, in special cele prin rau, nu mai sunt de actualitate nici pe departe.

România este o ţară foarte frumoasă atunci când vine vorba de plimbări fie că sunt pe jos, pe bicicletă sau cu maşina. Cum însă noi suntem specializaţi pe biciclete turele pe acest mijloc de deplasare le considerăm cele mai interesante. Iar când zona vizitată este şi ea deosebită atunci ziua devine cu adevărat reuşită.

În această tură am decis să dăm o fugă pe vârful Leaota din munţii Leaota, un vârf cu o altitudine de 2.133m. Pe vârf, GPS-ul nostru ne-a dat o altitudine mai mare, dar ştiţi cum este cu erorile astea mai mult sau mai puţin „impuse”. Traseul este unul relativ „straight forward” adică se urcă continuu până pe vârf – 25,1 km, apoi se coboară până înapoi la asfalt.

Plecarea am ales s-o facem din satul Stoeneşti (N45 15.764 E25 10.361), urcarea începând-o pe valea Bădenilor pentru a continua apoi prin şaua Tâncava spre vârf. Coborârea a fost pe Cumpătata Mică şi apoi valea Ghimbavului pentru a coborî la final în sat Dragoslavele, Slobozia şi la final înapoi în Stoeneşti.

Cu o diferenţă de nivel de peste 1.800 m pe off-road traseul se adresează cicliştilor cu o condiţie fizică decentă şi uşor peste medie. Din păcate coborârea nu a fost în totalitate pe bicicletă datorită drumurilor distruse de ape sau potecilor învechite şi nedegajate de vegetaţie.

Urcarea este continuă din Stoeneşti şi în nici 3 km de la plecare vom părăsi asfaltul luând-o la stânga (est) pe valea Bădenilor până la Cabana Făgeţel. 11 km de forestier de bună calitate până aici. La intersecţia de la Cabana Făgeţel vom face dreapta (est) şi vom continua acum urcarea pe forestier pe o rampă mai înclinată. În 7 km de la Cabana Făgeţel vom ajunge la o stână care se afla undeva pe dreapta, în vale, în direcţia noastră de mers. De la stână ne continuăm drumul şi în 3 km vom ajunge în şaua Tâncava. Urcarea este necontenită însă se pedalează pe drum forestier aşa că fiecare poate merge în ritmul său.

Până în şaua Tâncava am pedalat în jur de 21 km. De aici mai avem încă 3 km până ajungem sub vârf în imediata sa vecinătate. De aici drumul forestier se termină şi, pentru a ajunge pe vârf, trebuie să facem brusc stânga (nord-vest) unde începe urcarea pieptiş perpendicular pe curbele de nivel. Majoritatea dintre noi vom face aici push-bike pentru 1 km cât avem de urcat până în vârf. De pe vârf peisajul probabil că este superb, noi însă am prins ceaţă.

Coborârea de pe vârf se face pe partea cealaltă a acestuia, spre nord-vest şi din păcate nu există un drum clar definit. Se coboară direct pe versant. Atenţie la stânci şi jnepeni! Într-un final se ajunge la limita pădurii unde găsim o stână părăsită şi o potecă ce pleacă de aici mai departe. Din păcate poteca nu a mai fost demult circulată, iar acum este destul de greu de parcurs datorita vegetaţiei. De pe vârf până la stâna am parcurs 4 km.

Mai sunt câteva sectoare mai anevoioase de traversat cu bicicleta, inclusiv pedalat prin râu pentru o scurtă porţiune, însă în nu mai mult de 1,6 km de la stână vom intra pe drum forestier. După care mai avem de pedalat încă aproximativ 2,6 km până când vom ajunge la un canton. De aici pedalăm cu plăcere la vale pentru 3,3 km până când vom da de o scurtă secţiune de urcare de aproximativ 4 km. Din vârful urcării urmează apoi 6 km de coborâre până vom ajunge la asfalt la DN73 în satul Dragoslavele. Aici vom face stânga (sud) şi vom merge pe DN doar în jur de 800 m întrucât la intersecţia în „V” vom face stânga intrând pe DJ725, care nu este asfaltat, cu direcţia Stoeneşti. Pe drum vom mai trece prin Valea Hotarului şi Lunca Gârlii pentru ca la final să revenim în Stoeneşti.

Traseul, cu o lungime totală de aproximativ 60 km, este frumos şi, chiar dacă prima parte a coborârii de pe vârful Leaota nu se face în întregime pe bicicletă aceasta este totuşi o aventură ce merită avută.

Statistici traseu
Lungime (România Digitală): 58,1 km
Diferenţă de nivel (bikemap.net): 1.820 m
Altitudine maximă (România Digitală): 2.141 m (vârful Leaota)
Rampă medie (Google Earth): 6,2%
Izvoare: 1 izvor la coborâre
Download track şi puncte de interes

Dan Mazilu

Îi place să spună că s-a născut pe bicicletă, însă în realitate s-a născut în București. Practic, se dă pe două roți din copilărie. Mai serios s-a apucat de ciclism din 1998 când, după ce și-a cumpărat primul MTB, s-a și dus la vârful Omu. Se mândrește că a fost primul care a făcut asta și până în ziua de azi așteaptă să-i confirme cineva... Lăsând gluma la o parte, Dan este unul din cei mai pasionați cicliști din România, la nivel de amatori. Rămânând tot timpul la un nivel constant al pasiunii, niciodată prea exagerat sau prea monoton, și-a angrenat întreaga familie care-i susține entuziasmul și pedalează alături de el. Tot timpul pe bicicletă, la concursuri, la teste, la evenimente de profil din țară și străinătate, explorând un nou traseu de cicloturism sau pur și simplu scriind despre acest subiect, Dan este în constantă legătură cu ultimele noutăți din domeniu, ultimele trenduri și ultimele tehnologii folosite la biciclete.

Vezi comentarii

  • Traseul pe zona de coborare este inchis de mai bine de 1 an de zile cel mai probabil. Zona de trecere prin rau a devenit impracticabila datorita bolovanilor mari care au venit de pe munte si astfel tot traseul de pe partea de coborare a fost inchis.
    In partea impadurita traseul nu este marcat, este plin de copaci cazuti si este deosebit de dificil de practicat chiar si cu piciorul. Zona de langa stana abandonata are iarba de peste 1 metru si urzici. Din farf si pana la primul drum forestier unde se poate merge pe bicicleta am facut aproximativ 3 ore, coborat pe langa bicicleta 90% din drum.
    Drumul pana in varf este in regula dar trebuie gasita o alta alternativa pentru coborare. Oricand te poti pierde sa iti poti luxa piciorul pe zona de rau plina de bolivani (unde nu se poate trece decat efectiv prin apa raului in exclusivitate).
    Imaginile pe zona de coborare, in special cele prin rau, nu mai sunt de actualitate nici pe departe.

Stiri Recente

Test – Merida eONE-EIGHTY 2025 și Merida eONE-SIXTY SL 2025 – Primele impresii

În octombrie am fost în Spania, unde Merida a lansat trei noi biciclete. Evenimentul a fost cu atât mai important…

o zi in urma

Roți de top din carbon, cu dinam inclus în butuc? Da, există, se numesc Hunt Proven Carbon XC Dynamo și au o greutate surprinzătoare

Roțile pentru MTB Proven Carbon XC Dynamo recent lansate de Hunt, un producător de roți din carbon cu un excelent…

7 zile in urma

Merida lansează trei noi biciclete electrice: eONE-EIGHTY, eONE-SIXTY SL și eFLOAT echipate cu noile motoare Bosch

Recent ne-am deplasat în Spania unde Merida tocmai a lansat cea mai mare și mai extremă bicicletă mtb electrică a…

o săptămână in urma