Shimano Saint M820 (2014)

Ai în față a treia generație de frâne Saint, anunțate în 2012 și lansate pentru sezonul 2013. Față de generația anterioară au fost modificate toate componentele, dar ceea ce ne interesează pe noi în acest moment sunt frânele. Design-ul este radical schimbat, de la manetă la etrier până la plăcuțe și discuri, cei de la Shimano lucrând la îmbunătățirea calității, sporirea performanțelor dar și la capitolul durabilitate.

Maneta se conformează noului design al japonezilor, numărundu-se de altfel printre ultimele modele care-l adoptă. Chiar dacă nu este pe placul tuturor, noua manetă a permis celor de la Shimano să creeze sistemul Servo Wave, care permite o acționare a acesteia cu mai puțin efort, în condițiile în care levierul este proiectat pentru două degete. Astfel, Saint oferă putere maximă de frânare chiar și cu un deget, dar pentru aceste excelente perfomanțe sunt responsabili și etrierii cu 4 pistoane incluse. Maneta oferă un foarte bun sprijin pentru deget și extra-aderență datorită unor mici decupaje rotunde de pe suprafața acesteia. Modulația este foarte bună și-ți permite un control perfect al puterii de frânare, fără să devină prea agresive atunci când nu este cazul. Tot legat de manetă, trebuie să precizez că un mic robinet montat deasupra levierului, poate depărta sau apropia maneta de ghidon.

Pe de altă parte, chiar dacă acestea conțin 4 pistoane în etrier, nu sunt la fel de violente precum Magura MT7, al căror review l-am publicat de curând. Și ca să fiu cât mai clar și concis, Saint-urile rămân preferatele mele, tocmai pentru că-ți oferă o plajă mai mare în care te poți juca cu puterea lor de frânare, fără să fie nevoie să le studiezi și să le înveți comportamentul înainte de a le folosi cu încredere.

Sunt înțesate cu cele mai noi tehnologii de la Shimano, cum ar fi plăcuțele cu radiator sau chiar discurile (diametru 203mm) cu fante de aer. Totul, pentru a disipa cât mai eficient căldura. În realitate, adică atunci când mergi pe un traseu de DH sau un concurs local și nu la mondiale, aceste tehnologii sunt binevenite dar nu vor face o diferență atât de mare, deoarece frânele sunt oricum potente și sunt convins că nu ar manifesta vreun strop de fading, chiar dacă le soliciți mult. Din nefericire, sunt ceva mai grele decât competitorii principali, modelul de față cu discuri de 203mm, cântărind 493 de grame/bucata.

Durata de viață a plăcuțelor metalice este excelentă și după cel puțin 50 de coborâri consistente, acestea nu dau semne că s-ar fi tocit prea mult. În principal sunt și o idee mai groase decât plăcuțele dedicate celorlalte game, prin urmare există suficiente rezerve. Pe de altă parte, după un an de utilizare, acestea nu au avut nevoie de aerisire sau alte operațiuni de service, ceea ce ne confirmă încă o dată că Shimano mizează în continuare pe calitate și durabilitate.

Pe scurt, noile frâne Saint sunt un produs excelent, cu performanțe la nivelul la care te aștepți de la un set de top. Până la urmă, nu degeaba sunt folosite de tot mai mulți rideri la campionatele mondiale de Downhill. Prețul este pe măsură și asta poate descuraja câțiva cumpărători, dar nu uita că ai alternativa Zee, care este mai mult decât rezonabilă în ceea ce privește performanțele (apropiate de Saint), însă oferite pentru un preț mult mai mic.