Bicicletele printate 3D – un pas mai aproape de realitate

Imprimantele au evoluat fantastic în ultimii ani. Sunt acum în stare să printeze un document word color de 100 de pagini într-un timp mult prea scurt pentru a-l înţelege. Însă nu despre aceste imprimante este vorba în articolul de faţă ci despre cele care printează biciclete tridimensionale.

Recent o echipa de studenţi de la Facultatea de Arhitectură TU Delft din Olanda au realizat de la zero un cadru complet funcţional de bicicletă folosindu-se de o „imprimantă” care a utilizează oţel în loc de cerneală. Idea este simplă aparent şi demonstrează potenţialul enorm al printării 3D cu metal – braţul robotic a sudat, punct cu punct, întregul cadru.

Echipa a avut nevoie de trei luni şi puţin ajutor din partea experţilor de la MX3D din Amsterdam. Cadrul bicicletei a fost realizat ca parte a unui proiect de cercetare a viabilităţii printării 3D în metal folosind procesul de sudură.

Studenţii au demonstrat robusteţea cadrului plimbându-se cu noua bicicletă pe străzile cu piatră cubică din zonă arătând că aşa ceva ar funcţiona în viaţa de zi cu zi. Greutatea este apropiată de greutatea unei biciclete normale din oţel.

Din imagini şi clip se observă că bicicleta nu este în întregime „printată”. Ţeava head tube, seat tube, carcasa rulmentului BB cât şi dropout-urile spate sunt piese întregi sudate la rândul lor de cadrul printat. Însă acest lucru nu este atât de relevant ţinând cont de orizonturile care se deschid odată cu prezentarea acestui proiect.

Imaginează-ţi că pentru o sumă de bani, practic costul unei biciclete, poţi să-ţi desenezi propriul cadru respectând nişte reguli integrate oricum implicit în programul de proiectare. Nu va trebui să ştii programare sau sa fi inginer pentru a calcula forţe întrucât softul respectiv va face totul pentru tine. Tot ce îţi trebuie este doar imaginaţie pentru a realiza un cadru unicat şi deosebit. La fel cum acum, la unele companii, îţi poţi alege culorile cadrului când cumperi o bicicletă nouă.

Sursa: designboom.com
Foto: TU delft