Rareș Manea: Mountain bike-ului românesc i-ar folosi ajutorul autorităților

Urmărind scena întrecerilor de mountain bike, o prezență care poate fi remarcată cu regularitate este cea a lui Rareș Manea. Pasionat de tot ceea ce înseamnă mișcare, deși se pare că microbul bicicletei l-a infectat definitiv, am stat puțin de vorbă cu el.

• Salut, Rareș! De câtă vreme mergi pe mountain bike și cum ai descoperit această pasiune?

Mountain bike… mai degrabă aș spune bicicletă. Încă din copilărie am avut această pasiune datorită darului vieții de a crește în munți. Aveam o mulțime de posibilități în orașul natal Zărnești, cu munții ca actor principal, căci iarna aceștia mă ”rătăceau” pe schiuri și vara mă „fugăreau” pe bicicletă.

• Mai practici și alte sporturi pe lângă ciclism? Dacă da, care sunt acestea și ce au în comun cu mountain biking-ul?

Mai sunt un mare pasionat de schi și alpinism, dar nu mă dau în lături nici de la alergare montană. Ce au în comun? Toate acestea, și probabil și alte sporturi, îmi dau dependența de acea stare unică de bine, pe care doar mișcarea ți-o poate oferi. Simt cum toate acestea mă umplu de viață!

• Ce tip de competiții de mtb preferi și de ce? Ce te atrage cel mai mult la o cursă?

Mi-ar fi foarte greu să aleg un anume tip de cursă sau o cursă anume. Nu cred că există un tip anume, o clasificare și cu atât mai puțin o prioritate. La toate cursele îmi doresc să particip pentru că îmi place competiția.

• Care au fost cele mai importante curse la care ai luat startul și care au fost cele mai bune rezultate ale tale?

Ca întotdeauna, prima cursă nu se uită niciodată, și importante, până astăzi încă nu am trăit participarea într-o cursă neimportantă.

• Tu ești de loc din Zărnești, dar momentan te afli în Iași. Ce diferențe ai sesizat între cele două regiuni/locuri în materie de înclinație spre sport?

Diferențe? Ar fi poate mai multe, dar m-aș opri asupra profilului terenului. Mi se pare potrivit pentru ture de recreere, adică o implicație directă a reliefului zonei. Cum iarna nu-i ca vara, așa nici dealul nu-i ca muntele.

• Care crezi că sunt punctele forte ale scenei mountain bike-ului din România și ce crezi că îi lipsește?

Punctul forte sunt cu siguranță Carpații. Posibilitățile, peisajele și tipurile de teren sunt foarte variate, ca să rezum situația. Ce îi lipsește? Hm, poate aceleași lucruri ce îi lipsesc și turismului din România… Cred că cel mai benefic, din punctul meu de vedere, ar fi ca Ministerul Tineretului și Sportului să se implice. Și nu vorbessc de a sprijini puternic această ramură, cred că e suficientă doar o mică implicare pentru rezultate notabile.