Recent am participat la evenimentul organizat în cadrul proiectului CycleRight, un program european dedicat îmbunătățirii infrastructurii velo și promovării mobilității urbane cu emisii reduse. Evenimentul a reunit organizații din mai multe regiuni ale UE, printre care și ADR Sud-Vest Oltenia, inițiatorul local al proiectului.
CycleRight încearcă să răspundă unei probleme reale: orașele europene sunt sufocate de trafic, emisiile sunt în continuă creștere, iar siguranța cicliștilor lasă de multe ori de dorit. Proiectul își propune să găsească soluții, să împărtășească experiențe între regiuni și să îmbunătățească felul în care autoritățile planifică pistele pentru biciclete – mai ales în contextul schimbărilor climatice și al nevoii de accesibilitate pentru grupuri vulnerabile.
Toate bune însă deși există multe planuri, în teren lucrurile nu prea se întâmplă. Se vorbește despre piste noi, despre mobilitate verde, despre transformarea orașelor. Dar apar și obstacole birocratice, lipsa acordurilor sau pur și simplu lipsa de voință, astfel încât proiectele fie sunt amânate, fie rămân doar la stadiul de intenție. Pistele se construiesc greu și în număr insuficient.
Oamenii evită să folosească bicicleta ca mijloc de transport utilitar. Nu pentru că nu le place mersul pe bicicletă, ci pentru că nu se simt în siguranță. Șoferii sunt adesea neatenți, uneori chiar agresivi, circulă cu viteză mare, parchează oriunde și blochează intersecțiile. Toate acestea sufocă traficul și pun în pericol bicicliștii.
Personal folosesc zilnic bicicleta în București ca să ajung la serviciu. Văd în fiecare zi nereguli: mașini care intră pe banda de biciclete, benzi de autobuz blocate, trafic blocat. Transportul public nu are cum să funcționeze bine cât timp benzile dedicate sunt ocupate de mașini parcate ilegal sau de șoferi care „doar trec un pic pe acolo”. Iar poliția, din păcate, nu intervine suficient pentru a sancționa comportamentele care fac orașul și mai aglomerat.
Exact din acest motiv, subiectul evenimentului la care am participat este extrem de relevant: pistele pentru biciclete trebuie să fie delimitate fizic de carosabil, nu doar printr-o bandă trasată pe asfalt. Atât timp cât nu există protecție reală, șoferii – mai ales în condițiile în care nu sunt sancționați – vor continua să fie indisciplinați, iar bicicliștii vor continua să fie vulnerabili.
CycleRight încearcă să rezolve tocmai aceste probleme: să găsească exemple de bune practici, să încurajeze infrastructura sigură și conectată și să pună pe masa autorităților soluții concrete pentru o mobilitate urbană modernă. Este un proiect important și necesar. Dar, mai departe, va conta enorm ce se întâmplă efectiv în teren, nu doar ce se scrie în documente.
Rămâne de văzut dacă promisiunile și planurile se vor transforma în piste reale, sigure și utilizabile. Există și exemple pozitive: la Slatina, în cadrul proiectului CycleRight, a fost deja implementat un sistem care facilitează utilizarea bicicletei în scop utilitar, un pas concret spre mobilitate urbană modernă. La eveniment au fost prezenți și reprezentanți din Slatina, care și-au prezentat proiectul și au explicat modul în care soluțiile adoptate acolo pot fi replicate și în alte orașe. Cu toate acestea, mai este mult de lucru, iar până când astfel de inițiative vor deveni norma, noi – cei care mergem zilnic pe bicicletă – simțim cel mai bine cât de necesară este această schimbare.
