Acum citesti
Cum ne alegem trainerul?

Vine iarna și o mare parte din împătimiții bicicletei preferă să își continue pasiunea și antrenamentul în casă, chiar dacă ocazional mai ies să dea piept cu gerul și zăpada, de distracție. Pentru a pedala în casă, în cazul în care casa nu e extraordinar de mare ca să putem să ne plimbăm prin ea cu bicicleta, e nevoie de un trainer.

În acest articol vrem să vă prezentăm, la nivelul anului 2018, ce opțiuni aveți și care ar fi avantajele fiecăreia dintre ele, pentru a vă ajuta să alegeți sistemul potrivit!

SMART vs CLASIC

Dacă trainerele clasice pe care montăm bicicleta și pedalăm există deja de zeci de ani sub diverse variante, în ultima vreme au devenit din ce în ce mai populare variantele Smart, care permit o conexiune uni sau bidirecțională cu un dispozitiv, legat sau nu la internet.

Trainerul clasic are de obicei un simplu rol de a asigura o rezistență pe roata spate, în general reglabilă, astfel că antrenamentul se poate face foarte ușor. Beneficiem însă doar de informațiile ce le avem în mod normal și pe bicicletă, afară, astfel că putem să ne antrenăm în funcție de puls, viteză sau putere, totul depinde de senzorii și computerul folosit. La modul cel mai simplu, putem doar să urcăm pe trainer și să pedalăm în timp ce privim un film la TV sau chiar privind la peretele alb și meditând la diverse probleme. Câți oameni, atâtea preferințe… mulți se simt bine chiar și cu atât.

Trainerul Smart este însă o problemă mai complexă, acest trainer implică faptul că antrenamentul este ghidat de un program ce rulează pe un PC, tabletă, telefon sau computer de bicicletă (le vom denumi pe toate generic PC ca să fie mai simplu), făcând evident antrenamentele mai eficiente, mai structurare și mai captivante. Există însă mai multe niveluri de trainer Smart pe care vom încerca să le descriem.

  • trainerul Smart unidirecțional ar fi cel mai simplu model, el transmite informații despre dinamica bicicletei către PC unde programul le analizează și ghidează antrenamentul în funcție de acestea. În general este nevoie de informații despre cadență, viteză și putere dar este recomandat și pulsul. Informațiile pot fi furnizate de senzorii incluși în trainer, dar de multe ori sunt folosiți senzorii de pe bicicletă, ceea ce înseamă că practic putem transforma un trainer clasic într-unul smart unidirecțional cu ajutorul senzorilor. Mai mult, anumite programe de antrenament (Zwift, TrainerRoad, etc…) știu să estimeze valoarea puterii dacă trainerul e dintr-o listă a modelelor a căror rezistență o cunosc (la cele cu rezistență variabilă trebuie ales modelul și nivelul de rezistență) scăzând mult costurile, deoarece senzorii de putere sunt destul de scumpi
  • trainerul Smart bidirecțional este modelul cel mai popular. Acesta primește și el date de la programul de antrenament și este capabil să varieze rezistența în funcție de comanda primită. Aceste modele au rezistența asigurată de un motor electric, pentru a fi capabile de acest lucru. Astfel pot fi simulate pante, cu atât mai mari cu cât modelul de trainer e mai performant, ajungându-se de la 6-8% la modelele ieftine până la pante de peste 20-30% la modelele de top. În acest mod, putem să pedalăm din confortul casei pe cățărări celebre cum ar fi Alpe dHuez, Stelvio sau Mt. Ventoux. Mai mult, cu anumite computere puteți relua acasă o tură preferată pe care ați dat-o când era mai cald, cu simularea tuturor pantelor. Unele trainere din această categorie sunt și mai realiste simulând coborârile, virajele sau chiar tremurând în funcție de calitatea suprafeței de rulare. Totul vine la un preț, depinde cât dorește fiecare să investească.

Conectivitatea senzorilor

Trebuie să amintim aici și subiectul conectivității senzorilor. Aceștia se pot conecta pe Bluetooth sau ANT+, două protocoale destul de diferite ca și concept (Bluetooth conectează două dispozitive între ele în timp ce senzorii ANT+ transmit un semnal ce poate fi captat de mai multe dispozitive). Problema mare e că dacă Bluetooth este prezent pe toate telefoanele, tabletele și pe aproape toate laptop-urile, ANT+ e mai rar, astfel că e nevoie de un dongle (în general un mic stick USB) care asigură conectivitatea. Acesta e în pachet cu unele trainere Smart dar dacă aveți doar senzori ANT+, veți avea nevoie să cumpărați și unu astfel de dongle. Vestea bună e că cea mai mare parte a senzorilor, mai ales modelele noi, știu ambele protocoale.

Aplicațiile de antrenament

Am introdus câteva informații despre acestea chiar aici, după discuția despre trainerele Smart, pentru că sunt direct legate între ele. Aplicațiile de antrenament sunt în număr destul de mare pe piață și fiecare poate să facă unul sau mai multe lucruri:

  • antrenamente structurate – aplicația te ghidează prin antrenamente bazate pe intervale de putere. Antrenamentele pot fi alese dintr-o colecție, pot să facă parte dintr-un plan structurat sau le puteți crea chiar voi. Unele aplicații au antrenamente ce se adaptează din mers. În general toate sunt bazate pe putere și pe valoarea FTP (puterea medie ce o puteți menține o oră), aceasta fiind obținută în general în urma unui test prin care sunteți ghidat, unele aplicații reușind însă să o extragă din turele voastre anterioare postate de exemplu pe Strava
  • realitate virtuală – aplicația îți oferă posibilitatea de a parcurge virtual un traseu, din lumea reală sau imaginar. În general acestea au fie grafică 3D performantă, fie chiar filmări reale de pe traseul respectiv. Pentru a avea parte de o experiență realistă e bine să aveți un trainer Smart bidirecțional, dar funcționează și cu unul Smart simplu, doar că pe urcări trebuie adăugată rezistență manual pentru a crește viteza. Adică nu e mare diferență între un deal și un sprint.
  • rețea socială – unele aplicații sunt bazate pe interacțiunea între utilizatori, adică puteți să pedalați împreună cu alți prieteni, fiecare de la el de acasă, în lumea virtuală. Puteți participa la ture, antrenamente sau concursuri. Aceste aplicații beneficiază în mod normal și de realitate virtuală.

Practic aplicațiile de pe piață din acest moment oferă, majoritatea contra unui abonament lunar, o combinație dintre aceste funcționalități. Acestea ar fi cele mai populare:

  • Zwift – realitate virtuala, rețea socială, planuri de antrenament – toate se regăsesc împreună, în plus Zwift funcționează și cu estimarea puterii
  • TrainerRoad – planuri de antrenament structurat, funcționează și cu estimarea puterii
  • SufferFest – planuri de antrenament structurat, asociere cu imagini din curse dar fără realitate virtuală
  • XERT – antrenamente structurate în funcție de necesitate, funcționează cu ajutorul aplicației Garmin ConnectIQ și la exterior, ia în considerare toate antrenamentele, inclusiv cele din alte sporturi, antrenamentele se pot rula în alte aplicații gen Zwift
  • RoadGrandTour – realitate virtuală și rețea socială, momentan gratuit în faza de testare
  • TrainingPeaks – planuri de antrenament complexe, antrenori reali contra cost, planurile pot fi folosite în diverse alte aplicații
  • aplicații dedicate de la producătorii de trainere: TacX, Elite, etc…

Echipament minim pentru aceste aplicații:  trainer simplu, senzor de viteză, senzor de cadență, pentru unele e necesar powermetru.

TIPURI DE TRAINERE DIN PUNCT DE VEDERE FUNCȚIONAL

Din punct de vedere funcțional, există mai multe tipuri de trainere pe care vi le vom descrie aici, cu avantaje și dezavantaje.

Trainere cu prindere pe roata spate

Cele mai uzuale modele sunt cele care prind roata spate și aplică pe anvelopă o forță de frecare cu ajutorul unei role. Sunt simplu de folosit, bicicleta se montează și se demontează foarte ușor odată reglat totul. Dezavantajul lor principal este zgomotul, alături de uzura anvelopei. Ambele se pot reduce prin folosirea unei anvelope speciale de trainer, dar tot nu vor deveni suficient de silențioase pentru a le folosi de exemplu seara târziu la bloc fără să deranjezi vecinii.

Trainere cu prindere directă pe pinioane

Mai recent apărute pe piață, acestea elimină roata spate și o substituie. Astfel, trainerul are un butuc pe care se montează pinioanele direct iar bicicleta se montează apoi pe trainer fără roata spate. Avantajul mare e că dispare forța de frecare dintre rolă și anvelopă, un factor greu de cuantificat exact la aproximarea puterii. Astfel, aceste trainere sunt foarte precise și fără un powermetru. De asemenea, ele sunt extrem de silențioase. Dezavantajul lor e greutatea mare, imposibilitatea de a se face foarte compacte pentru depozitare dar mai ales faptul că montarea bicicletei e ceva mai complexă.

Roller-ul

Roller-ul este un tip de trainer folosit în special de cicliștii profesioniști, mai ales pentru încălzire înaintea curselor. Acesta constă într-un set de role pe un cadru iar bicicleta rulează pe acestea natural, în echilibru, fără a fi fixată. Există modele simple dar și unele ce pot adăuga rezistență suplimentară. Avantajul lor este că simulează foarte bine rulajul real cu bicicleta și că stimulează echilibrul. Dezavantajul e că sunt greu de folosit pentru începători și pot provoca oricând mici sau mari accidente, mai ales în casă.

Ruloul

Recent au apărut pe piață modele de benzi de ciclism identice cu cele de alergare, dar concepute pentru a se rula pe ele cu bicicleta. Acestea sunt cel mai avansat sistem existent pentru ciclism la interior, simulează pantele efectiv prin înclinare, dezavantajul lor fiind prețul foarte mare și dimensiunile care le fac aproape imposibil de mutat sau depozitat, fiind mai mult potrivite pentru săli de fitness.

Bicicleta fixă/de spinning

Bineînțeles că există mereu și varianta unei biciclete fixe. Pentru un antrenament serios e nevoie de o bicicletă ce simulează cât de cât poziția de pe cea normală, adică nu sunt recomandate modelele confortabile de supermarket. Variantele de top pot fi configurate la mm să fie identice cu bicicleta fiecăruia. Ele pot fi foarte simple sau foarte complexe, important e să aibă rezistență reglabilă și fiabilă. Unele variante de top pot înlocui un trainer Smart.

TIPURI DE FRÂNARE

În funcție de performanțe și gama de preț, trainerele pot să aibă diverse modalități prin care asigură rezistența la înaintare.

  • frânarea mecanică prin frecare e cea mai simplă și se întâlnește rar, doar la modelele cele mai ieftine. În afară de preț și simplitate nu are niciun avantaj, forța aplicată e impredictibilă, uzura elementelor e mare existând contact fizic direct, necesită schimbarea materialului de fricțiune când se uzează.
  • frânarea magnetică e cea mai întâlnită la modelele din gama joasă de preț. Aceasta e reglabilă, consistentă și predictibilă, poate să simuleze forțe destul de mari, uzura e foarte mică neexistând contact direct între magneți și rolă
  • frânarea pe lichid (fluidă) este poate cea mai plăcută și silențioasă dintre toate, simulând foarte bine rulajul pe șosea. Dezavantajul acesteia este că nu se poate regla ca intensitate, însă forța de rezistență crește odată cu viteza, exact ca în realitate. Este cel mai potrivit tip de trainere în aplicații cu estimarea puterii.
  • frânarea electrică folosește un motor și are avantajul că este controlabilă electronic, motiv pentru care este folosită la trainerele Smart bidirecționale. Oferă frânare perfect controlabilă și foarte puternică și poate oferi și accelerare pentru a simula coborâri. Singurul dezavantaj este însă prețul mare.

ALTE CARACTERISTICI 

Flexibilitatea este o caracteristică interesantă. Dacă acum câțiva ani se încerca producerea unor modele cât mai rigide, acum producătorii de top oferă modele ce asigură un balans controlat al bicicletei de câteva grade la pedalat, pentru a face senzația să fie mult mai naturală. În mod special acest lucru a avut succes la rollere care sunt acum montate pe o platformă ce permite un mic joc față-spate. Se pare că astfel pedalatul e mai eficient.

Compatibilitatea axului e foarte importantă la modelele cu prindere, deoarece azi există pe piață o multitudine de standarde de ax la roata din spate, vechiul QR clasic fiind practic pe cale de dispariție chiar și la cursiere. De asemenea trebuie luată în considerare și existența frânelor pe disc.

Compatibilitatea cu cadrele din carbon e un subiect mult discutat. Mulți producători de biciclete spun că nu recomandă folosirea cadrelor lor din carbon pe trainer în timp ce producătorii de trainere susțin că acestea pot fi folosite fără probleme. În cazul în care aveți o reținere să faceți asta, cel mai bine e să studiați subiectul serios pe internet și să luați decizia în cunoștință de cauză. Cert e că roata spate fiind fixată, forțele în cadru sunt mai mari decât pe șosea. Noi nu am văzut încă un cadru din carbon rupt pe trainer, dar nu negăm posibilitatea, iar eu personal am rupt niște spițe pe roller!

ALTE COMPONENTE NECESARE

Suportul pentru roata din față e necesar pentru a asigura planeitate bicicletei, altfel ea va sta înclinată în față. E o idee bună să se aleagă modelul de la același producător cu trainer-ul, ca să ofere înălțimea ideală. De multe ori el este inclus în pachet cu trainerul.

Ventilatorul este foarte necesar pentru cei ce vor să tragă tare. Nici eu nu am crezut, dar am constatat practic că fără ventilație puterea îmi scade serior, poate chiar cu peste 20%, datorită imposibilității organismului de a se termoregla stând pe loc.

Protecția de podea e foarte utilă pentru a proteja parchetul, gresia sau mocheta de frecarea cu picioarele trainerului dar și de transpirația abundentă.

Tot pentru a opri transpirația abundentă se poate folosi o protecție de cadru.

CONCLUZIE

Ce trainer alegem până la urmă? Trebuie început de la un buget și de la stabilirea tipului de antrenament dorit.

Recomandarea noastră în acest moment este folosirea unui trainer simplu cu prindere pe roata spate, magnetic, împreună cu un set de senzori de viteză și cadență și un abonament la una din aplicațiile de antrenament, deoarece nu implică cheltuieli foarte mari iar benefiicile sunt fantastice – atenție însă să fie un model cunoscut de aplicație, în general cele de la mărcile consacrate sunt recunoscute.

Un senzor de putere instalat pe bicicletă oferă precizie mai bună și accesul la aplicații mai multe, dar costul acestuia e mare. Beneficiul imens este că acesta e folosit tot timpul anului și vom putea să ne antrenăm după putere și afară, să avem date foarte utile despre efortul și eficiența din ture și chiar să ne facem strategii de concurs bazate pe curba de putere. Acesta merge foarte bine cu un trainer cu rezistență fluidă.

Pentru cei ce doresc însă să fie captivați total, varianta trainerului Smart bidirecțional este clar cea câștigătoare. O urcare pe Stelvio la gura sobei în timp ce pe geam se vede viscolul de afară e imbatabilă, dacă bugetul o permite.

Nu în ultimul rând ar trebui să precizez și alegerea mea personală: trainer fluid cu prindere directă + powermetru + abonament la XERT și Zwift, sezonul trecut am avut abonament la TrainerRoad cu același echipament.

Vezi Comentarii (0)

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicata.

3 × four =